Mihail Sebastian a fost un scriitor cunoscut, un dramaturg de succes și un publicist care părea să aibă mulți ani de carieră înainte. La doar 37 de ani, în 1945, viața lui s-a curmat subit, în urma unui accident de mașină. A fost lovit de un camion pe Bulevardul Regina Maria din capitală, în apropierea unei stații de tramvai. A murit la câteva minute după impact.
Într-una din cărțile sale, "Accidentul" Mihail Sebastian folosește liliacul ca pe un motiv de regăsire între protaginiștii romanului:
"Dacă se întâmpla să fie certați, era de ajuns să trimită sau să primească o creangă de liliac, pentru ca, fără cuvinte și fără explicații, o despărțire de câteva zile să ia dintr-o dată sfârșit. Liliacul era pentru amândoi o superstiție, care îi dezarma, care îi ajuta să se regăsească", este un paragraf din carte.
Pe de altă parte, măcinat în viața reală de lipsa banilor, Mihail Sebastian ar fi spus, totodată: "Nu voi fi niciodată destul de bogat ca să trimit liliac, iarna, unei femei", replică rămasă celebră.
Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut, la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept și filosofie la București. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură și mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost președintele comisiei sale de bacalaureat.
Prin Nae Ionescu a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care-l va lega o lungă prietenie. A publicat romanul ,Orașul cu salcâmi în 1935, iar în 1940 apărea romanul de dragoste ” Accidentul ”. Manuscrisul inițial al romanului Accidentul, care cuprindea cinci capitole, i-a fost furat lui Sebastian când se afla în Franța. Autorul nu a fost găsit, iar manuscrisul s-a pierdut pentru totdeauna. Scriitorul a fost nevoit să reia romanul de la zero. Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a restras licența de avocat.
Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Pentru a putea pune în scenă ”Steaua fără nume”, Mihai Sebastain s-a folosit de un pseudonim: Victor Mincu. Scriitorul s-a ales cu titularura de ”evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiți pentru originea sa dar și renegat de evrei care l-au considerat tradator și apropiat al Partidului Comunist în 1944. Una dintre cele mai controversate relații ale lui Sebastian a fost cea cu Lucrețiu Pătrășcanu, ministru al Justiției în primii ani ai comunismului. În romanul „După două mii de ani", Mihail Sebastian s-a confesat în legătură cu ce înseamnă să fii evreu.