Relația dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu a atins un prag critic, noi detalii explozive scoțând la iveală certurile dure și tensiunile majore care au avut loc cu ușile închise între președintele american și premierul israelian.
Relația dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a fost marcată de fricțiuni majore în spatele ușilor închise. Deși în spațiul public cei doi lideri au afișat o strânsă colaborare, detalii recente scot la iveală momente de maximă tensiune geopolitică în cadrul eforturilor de gestionare a crizelor din Orientul Mijlociu.
Convorbirea telefonică ce a zguduit parteneriatul strategic
O nouă carte publicată de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan, intitulată „Schimbarea regimului”, oferă detalii uluitoare despre discuțiile aprinse care au avut loc în septembrie 2025. În acea perioadă, Casa Albă depunea eforturi intense pentru a intermedia un acord de pace în Fâșia Gaza.
Potrivit volumului citat, Donald Trump și-ar fi exprimat frustrarea într-un mod extrem de direct în timpul unei convorbiri telefonice la care asistau ginerele său, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff. Discuția a escaladat periculos imediat după un atac israelian asupra Qatarului. În acel moment, vizibil iritat, Trump i-ar fi transmis tăios premierului israelian că a pierdut susținerea unei mari părți a comunității internaționale și a celei evreiești, presându-l să accepte fără întârziere planul de pace în 20 de puncte propus de Washington.
În ciuda severității schimbului de replici și a avertismentului dur al liderului de la Casa Albă — care l-a atenționat pe Netanyahu că se va trezi foarte curând „pe cont propriu” —, pragmatismul politic a învins. Acordul a fost anunțat oficial la doar două zile după această convorbire, iar cei doi lideri au apărut zâmbitori, împreună, în fața presei.
Semnele unei distanțări politice evidente
Deși Casa Albă a reafirmat oficial soliditatea relațiilor bilaterale și a lăudat parteneriatul militar din timpul operațiunilor recente, semnele unei rupturi politice au devenit imposibil de ascuns. În cadrul unor declarații de la summitul G7 din Franța, Donald Trump a criticat dur numărul ridicat de victime înregistrat în urma atacurilor aeriene israeliene din Liban și a sugerat că securitatea Tel Avivului depinde critic de sprijinul american.
„Când două drone sunt doborâte în deșert fără a provoca daune, nu este necesar să dărâmi clădiri în Beirut”, a punctat președintele american. În paralel, surse din comunitatea de informații a SUA, citate de The Washington Post, avertizaseră că guvernul israelian ar putea încerca să modifice termenii strategiei de pace dorite de Washington, mai ales în condițiile în care campania militară prelungită începuse să afecteze sever economia globală.
JD Vance, avertisment ferm pentru cabinetul de la Tel Aviv
Divergențele de viziune s-au extins și la nivelul vicepreședintelui JD Vance, care a adoptat o poziție extrem de critică față de membrii de linie dură ai cabinetului israelian. Vance a reacționat ferm după ce oficiali radicali, precum ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, au declarat public că Israelul nu se consideră legat de acordurile stabilite de Washington.
În cadrul unui briefing de presă la Casa Albă, dar și într-un interviu pentru The New York Times, vicepreședintele american a contestat abordarea exclusiv militară promovată de unii membri ai coaliției de guvernare din Israel, amintind volumul uriaș de asistență militară oferit de SUA. „Dacă aș face parte din guvernul israelian, nu aș ataca singurul aliat puternic pe care îl mai am în întreaga lume. Oricine din Israel care consideră că cea mai mare problemă a sa este președintele Statelor Unite trebuie să se trezească și să înțeleagă realitatea situației în care se află țara respectivă”, a avertizat Vance.
De cealaltă parte, aflat sub asediu între sondaje nefavorabile, presiunea războiului și telefoanele de la Casa Albă, Benjamin Netanyahu încearcă să își reafirme independența strategică. În cadrul conferinței Muni Expo de la Tel Aviv, premierul israelian a ținut un discurs ferm în limba ebraică în care a clarificat termenii atacurilor lansate împotriva Iranului în iunie 2025.
Netanyahu a dezvăluit că nu i-a cerut niciodată permisiunea lui Donald Trump pentru acea campanie militară împotriva Republicii Islamice, la care SUA s-au alăturat abia spre final. „Intrăm în Iran, pentru că nu am de gând să stau și să aștept ca dușmanii noștri să își ducă planurile la îndeplinire. Nu am cerut permisiune. Pur și simplu l-am informat despre planul nostru”, a relatat premierul, adăugând ironic că s-a bucurat totuși că Trump s-a alăturat acțiunii spre finalul ei.
Apărând realizările militare obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iranului după masacrul din 7 octombrie 2023, Netanyahu a invocat un cunoscut precept talmudic pentru a justifica noua doctrină preventivă a țării: „Securitatea se obține printr-o singură regulă: «Dacă cineva vine să te omoare, ridică-te mai devreme și omoară-l tu primul»”. Potrivit acestuia, cel mai important succes al conflictelor recente a fost „spargerea barierei fricii”.
Frontul din Liban: Israelul exclude o retragere, chiar și la cererea SUA
Linia intransigentă a Ierusalimului a fost consolidată și de ministrul Apărării, Israel Katz. Prezent la rândul său la conferința de la Tel Aviv, Katz a declarat răspicat că forțele israeliene nu se vor retrage din sudul Libanului, indiferent de solicitările care ar putea veni de la Washington.
Deși trustul media CNN relatase anterior că Israelul ar lua în calcul retrageri „simbolice” ca un gest de bunăvoință față de guvernul libanez în cadrul negocierilor intermediate de administrația Trump, ministrul Apărării a infirmat scenariul unei cedări strategice. „Am precizat clar că sub nicio formă nu ne vom retrage. În acest moment, și aceasta este o realizare diplomatică, nu există nicio cerere din partea SUA ca Israelul să se retragă din Liban”, a conchis Katz, subliniind că acest mesaj ferm i-a fost transmis direct lui Donald Trump.
