Actual· 4 min citire

Dictatorul pe care întreaga lume îl iubește. Călătorie într-o țară bizară

Dictatorul pe care întreaga lume îl iubește. Călătorie într-o țară bizară

Dictatorul pe care întreaga lume îl iubește. Călătorie într-o țară bizară

Publicat18 feb. 2012, 07:30
Actualizat29 mai 2015, 12:10

Gurbangulî Berdîmuhamedov a fost învestit vineri în funcția de președinte al Turkmenistanului pentru un nou mandat, după ce a câștigat alegerile cu neverosimilul scor de 97%, notează BBC. Deși organizațiile umanitare acuză regimul de încălcarea drepturilor omului, europenii, printre care și președintele României, cultivă cu atenție relația cu Berdîmuhamedov. Motivul: uriașele rezerve de gaze naturale de care dispune Turkmenistanul.

O ceremonie fastuoasă a marcat vineri, la Așgabat, învestirea pentru cel de-al doilea mandat a președintelui autoritar al Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov.

Berdîmuhamedov a câștigat alegerile cu 97%, iar scrutinul a fost de fapt o farsă obișnuită pentru regimul pe care organizațiile umanitare îl acuză de încălcarea regulilor democratice și a drepturilor omului.

În ciuda acestor acuzații, Berdîmuhamedov nu este izolat și nici persecutat de omologii săi mai atașați de valorile democratice. Motivul: Turkmenistanul dispune de cea de-a cinea rezervă de gaze naturale a lumii și toată lumea - UE, Rusia sau China - vrea o bucățică.

Din 2008 și până acum, președintele României Traian Băsescu s-a întâlnit de trei ori cu Berdîmuhamedov pentru a pune bazele unei cooperări economice ce ar aduce rezervele de gaze mai aproape de România și firmele românești pe piața turkmenă.

Cine este Berdîmuhamedov

Berdîmuhamedov este urmașul celebrului Saparmurat Niazov, fostul lider turkmen, cunoscut pentru excentricitățile sale și pentru cultul personalității. Concret, Berdîmuhamedov este fostul dentist al lui Niazov, instalat la putere după moartea acestuia, în 2006, mulțumită sprijinului structurilor de securitate care au considerat că succesorul legal, președintele legislativului, nu are vocație de lider.

Fără putere, parlamentul turkmen are de altfel un singur rol - acela de a aproba proiectele președintelui.

La alegerile de săptămâna trecută, Berdîmuhamedov a avut nu mai puțin de șapte candidați. Toți erau însă membri ai unicului partid turkmen, Partidul Democratic, și au avut simplul rol de a crea impresia că există o competiție. Nimeni nu a crezut așa ceva - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa nu s-a mai obosit să trimită observatori în astfel de condiții.

Un oraș ireal

Berdîmuhamedov a eliminat unele restricții impuse de predecesor. A redeschis spitalele, a reinstituit pensiile și a promis multe alte reforme, care nu s-au materializat niciodată.

Cultul personalității este însă viu în capitala turkmenă, Așgabat, unde fotografiile uriașe ale președintelui stau pe clădiri. Toți ziariștii poartă uniformă iar presa este complet controlată și dedicată regimului. Turkmenistanul este considerat unul dintre cele mai represive state din lume iar Amnesty International acuză regimul că torturează prizonierii.

Populația trăiește în sărăcie, dar subvențiile generoase achitate din banii primiți de regim pentru hidrocarburile vândute, țin totuși situația sub control.

Așgabatul însuși este o farsă. Oamenii locuiesc la periferie, în vreme ce centrul orașului aflat în plin deșert este străjuit de monumente faraonice și de clădiri uriașe, din marmură de un alb orbitor, în care nu locuiește nimeni. Puțină lume merge pe străzi, iar circulația dispare instantaneu în momentul în care coloanele oficiale de mașini își fac apariția.

Furnizorul de gaze naturale al tuturor

Companiile energetice europene sunt cu ochii ațintiți spre Turkmenistan. Germanii de la RWE s-au mișcat repede și au semnat încă din 2009 un contract pentru a căpăta drepturi de exploatare în țara din Asia Centrală.

China a primit cel mai mare contract în domeniul energiei și va exploata un depozit uriaș de gaze din estul Turkmenistanului, scrie Financial Times.

Companiile internaționale petroliere fac eforturi să câștige drepturi de exploatare ale rezervelor de la Marea Caspică.
În acest timp, companii europene obțin contracte bănoase pentru reconstrucția orașelor turkmene, în special a Așgabatului.

Este și scopul urmărit de România. Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său turkmen de trei ori din 2008 și până acum.  La ultima întâlnire, din mai 2011, de la București, Băsescu a salutat disponibilitatea lui Berdîmuhamedov de a furniza gaze pentru nevoile UE.  

"Trebuie să fac publică satisfacția mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a Uniunii Europene prin dezvoltarea coridorului sudic", a declarat Băsescu.

Deocamdată, gazul turkmen se lasă însă greu de adus în conductele europene. Într-o analiză dedicată gazoductului european Nabucco, Eurasianet.org scria zilele trecute că eforturile de a aduce Turkemnistanul în proiect nu s-au soldat, până acum, cu un succes palpabil.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual