Torționarul Ioan Ficior, trimis în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității, a conceput și ordonat "măsuri represive inumane", el obișnuind să sară cu calul peste trupurile deținuților, reiese din declarațiile foștilor deținuți politici, existente în rechizitoriul procurorilor de la PICCJ.
Potrivit actului de sesizare a instanței, Ioan Ficior a rămas în amintirea deținuților drept un om de o cruzime deosebită.
"Fost comandant și la Poarta Albă, în 1954, Ficior a conceput și ordonat măsuri represive inumane, de o cruzime și ferocitate extreme: 'deținuții care încălcau interdicțiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiți de un tribunal, în cadrul unui spectacol în toate detaliile și urmat de bătaie. Obișnuia să sară cu calul peste trupurile deținuților' ", este declarația unui fost deținut, potrivit documentului citat.
Un alt deținut care a intrat în contact cu Ficior, le-a povestit procurorilor despre bătăile încasate de deținuții care, din cauza foametei de la Colonia de muncă Periprava, mâncau din porumbul ce trebuia recoltat.
"A intervenit căpitanul Fecioru. Pe cei prinși (că mâncau câțiva știuleți de porumb-n.n.) i-a luat chiar el în primire, cu câțiva gardieni speciali, anonimi, aplicând un stil de bătaie după o metodă de-a lui. Iată cum: în colonie, în fața unei barăci, i-a înșirat pe cei care urmau să fie pedepsiți. Deținuților li se acopereau ochii cu niște ochelari orbi, având drept lentile două cercuri de tablă neagră, cum se proceda la Securitate, ca să nu se vadă aceia care judecă și bat. Așa orb, deținutul era introdus în baracă, în fața unui tribunal improvizat. În interiorul barăcii, era o instanță în toată regula, a cărei șefie principală o deținea căpitanul Fecioru, pentru că el era mereu în fruntea unor astfel de acțiuni. Toți ceilalți membri nu erau decât niște subalterni, cu ranguri de subofițeri. (...) Au fost bătuți așa vreo 30 - 40 de deținuți. După ce s-a terminat această bravură îndeplinită de căpitanul Fecioru, l-am văzut și eu pe căpitan cum a ieșit de obosit, transpirat, din baraca în care a înființat instanța", a spus unul dintre foștii deținuți, conform actului de sesizare a instanței.
În rechizitoriu se precizează că, din cauza hranei precare în colonie, foamea era endemică la Periprava, motiv pentru care unii deținuți încercau să alunge senzația mestecând boabe de porumb crud direct de pe câmp. Cei care încălcau interdicțiile comandantului de a consuma plantele aflate în grija lor sau care nu realizau normele zilnice erau aspru pedepsiți de maiorul Ioan Ficior.
"Din cauza condițiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice), și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare. Potrivit unor mărturii ale unor foști deținuți, la Periprava mureau în fiecare noapte între doi și trei deținuți, care erau ținuți pe puntea bacului câteva zile, până ce numărul lor ajungea la cinci, șase. După ce se îndeplinea această normă la decese, deținuții erau îngropați de către gardieni în gropi comune", conform anchetatorilor.
Un alt fost deținut le-a povestit procurorilor de la Parchetului instanței supreme că în cadrul coloniei de la Periprava existau și trei adventiști care, din motive religioase, nu puteau munci sâmbăta, însă Ioan Ficior i-a obligat să muncească.
"Cei trei au refuzat să muncească chiar dacă fuseseră la locul de muncă. Era sfârșitul lui februarie 1961. Lângă locul unde munceam, la nici 10 metri era un canal cu apă, în care apa era până la genunchi și era înghețată. Le-a legat mâinile la spate cu sârmă ghimpată, cu apa până la genunchi și îi punea să se uite cu ochii deschiși la soare, dacă coborau privirea erau bătuți. Au fost ținuți așa pe toată perioada în care noi am muncit. Acest lucru s-a făcut din ordinul lui Ficior", se arată în documentul citat.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a anunțat luni, într-un comunicat de presă, că Ioan Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect denunțul formulat de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
