De ce nu se strică apa sfințită niciodată. Explicaţia te va pune pe gânduri

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Electrolizii de argint se utilizează la purificarea apei, deoarece argintul este un metal care are proprietăţi sterilizante şi antiseptice, la fel ca aurul. Pus în apă, el omoară toate bacteriile şi microbii. Este de ajuns şi o concentraţie foarte mică de argint ca să purifice apa. O parte din argintul metalic trece în apă, iar aceasta nu se strică.

Apa sfinţită, care reprezintă pogorârea lui Dumnezeu la apa Iordanului, are o deosebită însemnătate pentru lumea creştină. Termenul de „agheasmă“ vine din limba greacă şi înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, adică slujba în sine, cât şi obiectul sfinţirii, adică apa.