Polipii colonici reprezintă formațiuni tumorale benigne sub forma unor excrescențe de țesut care apar la nivelul intestinului gros. Prezența lor în colon sau rect ridică multe întrebări pacientului și familiei acestuia. Care este semnificația descoperirii unui polip in colon? Înseamnă că am sau că voi face cancer colonic? Va trebui să mă operez?
Cauzele care duc la apariția polipilor nu sunt pe deplin cunoscute. Totuși, printre factorii de risc se numără anumite obiceiuri alimentare și de stil de viață, printre care: o dietă bogată în grăsimi și săracă în fructe, legume și fibre, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, precum și afecțiuni ca obezitatea. Există anumite boli inflamatorii ale colonului, rectocolita ulcero-hemoragică și boala Crohn care cresc și ele riscul.
Cancerul colorectal este rar înaintea vârstei de 40 de ani, iar în aproximativ 90% din cazuri, polipii cu potential evolutiv spre cancer apar dupa vârsta de 50 de ani. De aceea, se recomandă în general ca screening-ul pentru polipi și implicit pentru cancerul colorectal să înceapă la vârsta de 50 de ani (pentru ambele sexe). S-a dovedit că durează aproximativ 10 ani pentru ca un polip mic să se transforme în cancer. În afară de vârstă, factorii genetici pot juca și ei un rol important. Screening-ul începe mai devreme de 50 de ani la persoane care au istoric in familie de cancer de colon sau de polipi colonici, mai ales dacă în familia pacientului, cancerul a apărut la vârste tinere, la rude de gradul I sau a implicat mai mulți membri ai familiei. O discuție cu medicul dumneavoastră va putea sa stabilească vârsta la care ar trebui să vă investigați pentru a depista și a rezeca eventualii polipi cu potențial de evoluție la cancer.
SIMPTOME
În ceea ce privește simptomatologia, polipii de mici dimensiuni sunt de regulă complet asimptomatici, de aceea este necesar screening-ul după vârsta de 50 de ani. Polipii de dimensiuni mai mari pot da uneori simptome precum: scaune amestecate cu sânge, modificări ale obiceiurilor de defecație (constipație, diaree), obstrucție intestinală, dureri abdominale, dar toate aceste simptome pot avea și alte cauze.
Există mai multe tipuri de polipi, dar cel mai frecvent întâlniți sunt polipii hiperplastici și polipii adenomatoși. Dintre aceste două tipuri, numai polipii de tip adenomatos (două treimi dintre polipi) au potențialul de a se transforma malign (de a deveni canceroși). Cu cât un polip adenomatos este mai mare ca dimensiuni, cu atât crește potențialul de a deveni malign.
Investigatia de elecție pentru depistarea polipilor, deci pentru screening-ul cancerului colorectal este endoscopia digestiva inferioara sau colonoscopia. În timpul colonoscopiei, medicul introduce prin orificiul anal un tub subțire flexibil prevăzut cu o sursă de lumină și cu o cameră video cu ajutorul căruia poate vizualiza interiorul întregului intestin gros, depistând polipi și alte leziuni. Totodată, in timpul colonoscopiei, medicul poate biopsia o formațiune polipoidă (extrage o mică porțiune din polip pentru ca aceasta sa fie supusă examenului histopatologic la microscop prin care se va stabili tipul de polip și deci potențialul său malign). În afară de diagnosticarea polipilor, colonoscopia servește și ca metodă terapeutică, majoritatea polipilor putând fi rezecați pe cale endoscopică (manevră denumită polipectomie), fără ca pacientul să mai trebuiască să fie supus vreunei intervenții chirurgicale. Ulterior, medicul gastroenterolog va stabili necesitatea repetării colonoscopiei, precum și intervalul de timp până la repetarea procedurii (de regulă, la 5 ani în cazul unei colonoscopii normale – la care nu s-au decelat polipi și la cel mult 2-3 ani dacă anterior au fost puși în evidență polipi).
Exista alte investigatii (videocapsula endoscopica, irigoscopia sau clisma baritata, tomografia computerizata, mai ales colonoscopia virtuala TC) care pot depista tumorile colonice, inclusiv polipii, dar nu permit biopsierea și nici tratarea (rezectia) lor. Toate aceste mijloace sunt de regulă mai ușor tolerate, dar pot fi mult mai scumpe si au o sensibilitate (procent de depistare a leziunilor) mai mică decât a colonoscopiei.
De reținut:
– polipii reprezintă o afecțiune comună (apar la 30-50% din persoane)
– nu toti polipii au potențial malign; de asemenea, sunt necesari mai mulți ani pentru ca un polip de mici dimensiuni să se transforme în cancer
– în general, polipii pot fi rezecați complet și în siguranță pe cale endoscopică
– colonoscopia este metoda de elecție pentru depistarea și tratarea polipilor colonici si deci pentru a scădea riscul de cancer colorectal.
Sursa: doctorulzilei.ro
