Specialiștii atrag atenția că nu orice abatere semnalează o boală, dar recunoașterea acestor semne poate crește gradul de conștientizare. În țări cu populații îmbătrânite, precum Italia, Spania sau Germania, păstrarea autonomiei, inclusiv la volan, are un rol major. Din acest motiv, descoperirile recente ar putea reprezenta un pas important în identificarea precoce a demenței.
Modificări ale stilului de condus la seniori
Studiile arată că persoanele aflate în stadiile incipiente ale declinului cognitiv, deși aparent sănătoase, își schimbă treptat modul de a conduce. Aceste transformări sunt discrete și apar progresiv. Mulți seniori evită să circule seara sau după lăsarea întunericului, reduc numărul deplasărilor spontane și preferă traseele cunoscute, renunțând la explorarea unor drumuri noi. În timp, se observă o reducere a distanțelor parcurse și un stil de condus mai precaut, care devine un tipar constant.
Deși aceste comportamente pot părea firești odată cu înaintarea în vârstă, cercetătorii au remarcat că, pentru unele persoane, ele reprezintă primele semnale ale deteriorării cognitive. Testele de memorie evidențiază aceste probleme abia după câțiva ani, dar schimbările la volan apar mult mai devreme.
Rezultatele unui studiu de lungă durată
O echipă coordonată de Ganesh M. Babulal a desfășurat un proiect de cercetare pe parcursul a trei ani, analizând 298 de șoferi cu vârsta de peste 65 de ani. Participanții au continuat să conducă regulat și au fost supuși periodic unor teste de memorie. Vehiculele au fost dotate cu sisteme GPS speciale, care au înregistrat detalii precum lungimea traseelor, viteza, momentul zilei, frecvența deplasărilor și alegerea rutelor.
La început, diferențele dintre șoferii cu memorie normală și cei cu deficiențe cognitive ușoare nu au fost evidente. După câteva luni, însă, au apărut tendințe clare: cei aflați în declin cognitiv conduceau mai rar, cu mai puțină siguranță, evitau drumurile necunoscute și adoptau un ritm mai lent. Numărul călătoriilor lunare a scăzut vizibil.
Șoferii strâng cureaua la fiecare alimentare. Prețurile la carburanți urcă din nou
Analiza datelor a permis crearea unui model capabil să anticipeze apariția deficiențelor cognitive cu o acuratețe de 82%. Când au fost adăugate informații despre vârstă, scorurile testelor de memorie și factori genetici, precizia a crescut la aproximativ 87%, depășind performanța modelelor bazate exclusiv pe evaluări clinice.
Monitorizarea condusului ca metodă preventivă
Specialiștii subliniază că observarea obiceiurilor de condus reprezintă o metodă neinvazivă, ușor de aplicat și care poate fi integrată în îngrijirea preventivă. Nu presupune vizite suplimentare la medic, nu modifică rutina zilnică a seniorilor și nu le creează disconfort. În plus, permite identificarea unor semnale care apar mult mai târziu în testele standard.
În perspectivă, utilizarea acestor instrumente ar putea facilita recunoașterea timpurie a modificărilor cerebrale, moment în care sprijinul și tratamentele disponibile au cea mai mare eficiență. Intervenția rapidă contribuie și la evitarea situațiilor riscante la volan, menținând independența persoanelor în vârstă pentru o perioadă mai lungă.
Diferența dintre prudență și declin cognitiv
Cercetătorii precizează că multe dintre schimbările observate în stilul de condus sunt o consecință naturală a îmbătrânirii. O abordare mai precaută nu reprezintă o problemă, ci poate fi un semn de responsabilitate. Totuși, atunci când cei apropiați remarcă o reducere bruscă a deplasărilor, evitarea constantă a rutelor noi, refuzul de a conduce după lăsarea întunericului și o reticență accentuată față de călătoriile mai lungi, este recomandat să se discute și să se ia măsurile considerate necesare.
UE instituie reguli draconice pentru autoturisme din 2026. Ce urmează odată cu noile norme Euro 7
