Cercetările recente arată însă că lucrurile sunt mult mai nuanțate și depind de stilul de viață, preferințele alimentare și obiectivele fiecărei persoane.
Ce spun studiile despre efectele meselor frecvente
Mai multe cercetări au observat că un număr mai mare de mese pe parcursul zilei poate influența pozitiv anumiți indicatori ai sănătății cardiovasculare. De exemplu, unele studii au raportat scăderi ale trigliceridelor și creșteri ale colesterolului HDL, considerat „bun”, în rândul persoanelor care mănâncă de patru sau mai multe ori pe zi. Un studiu publicat în 2019 a comparat persoanele care consumau mai puțin de trei mese zilnic cu cele care depășeau patru mese. Cei din a doua categorie prezentau niveluri mai ridicate de HDL și trigliceride mai scăzute. Totuși, nu s-au observat diferențe notabile în ceea ce privește colesterolul total sau LDL, iar studiul a fost unul observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate.
O analiză publicată în revista Circulation, aparținând Asociației Americane a Inimii, sugerează că un număr mai mare de mese ar putea fi asociat cu un risc redus de diabet și boli cardiovasculare. Rezultatele diferă însă în funcție de populația studiată și de metodologia folosită.
Ajută mesele dese la slăbit? Rezultatele sunt surprinzătoare
Ideea că mâncatul des ar accelera pierderea în greutate este foarte populară, dar dovezile științifice nu o susțin în mod clar. Un studiu care a comparat trei mese principale cu șase mese mici, păstrând același aport caloric și aceleași proporții de macronutrienți, nu a găsit diferențe semnificative în reducerea grăsimii corporale sau în consumul energetic. Mai mult, participanții care au mâncat mai des au raportat senzații crescute de foame și o dorință mai mare de a consuma alimente, ceea ce sugerează că această strategie poate fi dificil de menținut pe termen lung.
Cercetări observaționale de amploare indică faptul că adulții sănătoși pot preveni creșterea în greutate pe termen lung prin reducerea frecvenței meselor, menținând un interval de 5–6 ore între micul dejun și prânz, evitând gustările și consumând cea mai consistentă masă dimineața.
Potrivit raportului USDA Scientific Report of the 2020 Dietary Guidelines Advisory Committee, nu există suficiente dovezi pentru a stabili o legătură clară între frecvența meselor și riscul de obezitate sau modificările compoziției corporale.
Metabolismul și efectul termic al alimentelor: mituri și realitate
Digestia alimentelor necesită energie, fenomen cunoscut sub numele de efect termic al alimentelor (TEF). Totuși, frecvența meselor nu pare să influențeze semnificativ acest proces. Unele studii au arătat chiar că trei mese principale pot genera un TEF mai ridicat decât mesele dese. Astfel, ideea că mâncatul la intervale scurte „stimulează metabolismul” nu este susținută de dovezi solide.
Care este varianta mai sănătoasă: fasolea uscată sau cea din conservă?
Când sunt utile mesele mici și dese
Chiar dacă pentru populația generală efectele nu sunt clare, există categorii de persoane care pot beneficia de mese mai frecvente. Printre acestea se numără cei care se satură rapid, persoanele care încearcă să își crească greutatea sau pacienții cu probleme digestive precum gastropareza, greața sau balonarea. În astfel de situații, porțiile mici ajută la menținerea aportului caloric și reduc disconfortul digestiv.
Un studiu publicat în 2020 în British Journal of Nutrition a observat că persoanele care consumă mai mult de trei mese pe zi tind să aibă o calitate mai bună a dietei, ceea ce sugerează că frecvența crescută poate încuraja alegeri alimentare mai sănătoase.
Pentru cine funcționează mai bine cele trei mese principale
Există și persoane pentru care trei mese consistente sunt mai potrivite, în special cei cu un program încărcat sau cei care întâmpină dificultăți în controlul porțiilor. Acest stil poate fi mai ușor de gestionat, cu condiția ca mesele să fie echilibrate și să includă alimente nutritive, astfel încât organismul să primească toate vitaminele și mineralele necesare.
Ce spun specialiștii despre alegerea modelului alimentar
Studiile arată că nu există o formulă universală privind frecvența meselor. Atât mesele mici și dese, cât și cele trei mese principale pot fi eficiente dacă sunt planificate corect și includ alimente sănătoase. Fructele, legumele, cerealele integrale, proteinele slabe și lactatele cu conținut redus de grăsimi ar trebui să stea la baza oricărui model alimentar, în timp ce zahărul adăugat și produsele ultraprocesate trebuie consumate cu moderație.
Topul celor mai sănătoase tipuri de carne. Preferata românilor nici nu se află pe listă
