Actual· 7 min citire

Crainicul TVR care a propagat isteria teroriștilor la Revoluție, pus sub acuzare

Crainicul TVR care a propagat isteria teroriștilor la Revoluție, pus sub acuzare

Crainicul TVR care a propagat isteria teroriștilor la Revoluție, pus sub acuzare

Publicat18 apr. 2018, 10:03
Actualizat18 apr. 2018, 12:25

Teodor Brateș, directorul TVR care a anunțat prezența teroriștilor la Revoluție, a fost pus oficial sub acuzare în dosarul Revoluției. La fel ca Ion Iliescu, crainicul este acuzat de infracțiuni împotriva umanității.

Directorul Televiziunii Române de la momentul Revoluției din 1989, Teodor Brateș, a ajuns la Parchet în jurul orei 9.00.

Cu o zi în urmă, s-a prezentat la Parchetul General, în dosarul "Revoluției", și fostul președinte Ion Iliescu.

Ministerul Public a informat, miercuri dimineața, că, în cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției", procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul Brateș Teodor, la data săvârșirii faptelor - adjunct al redactorului șef al Redacției "Actualități" din TVR, pentru fapte comise în intervalul 22 – 31 decembrie 1989.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:
"Suspectul Brateș Teodor - adjunct al redactorului șef al Redacției "Actualități" din TVR - a fost principalul factor de diseminare a știrilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populației a României (militari și civili). Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare și civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale așa zișilor teroriști, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice și astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieți omenești, vătămări și distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluționare".

Teodor Brateș este un jurnalist de radio (1949–1958) și televiziune (1960–1990), fost redactor-șef la programul Actualități din TVR.

În 1988, Partidul Comunist Român i-a făcut un „portret" lui Teodor Brateș, cel care un am mai târziu avea să ocupe o funcție cheie în desfăsurarea evenimentelor tragice din Decembrie 1989. Conform fișei de cadre a PCR, Brateș și-a schimbat numele în 1956 din Froim Bernard în Teodor Brateș.

În 1988, cunoscutul ziarist era redactor șef adjunct la Redacția de Actualități Politice interne și externe. Potrivit documentelor Partidului Comunist de la Arhivele Naționale, Brateș vorbește limbile franceză și rusă și este de naționalitate evreu. Născut în 1933, el era membru al PCR din 1955. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic.

Un an mai târziu, „a fost scos din producție și încadrat ca activist la fostul sector II Negru UTC București. După un an de activitate în acest loc de muncă s-a transfertat în calitate de redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la Școala de științe sociale „A.A. Jdanov" ( viitoarea „Ștefan Gheorghiu" n.red.) pe care a absolvit-o în 1956 fiind apoi reîncadrat în aceeași funcție la Radio", se mai arată în documentul citat de evz.

Brateș a fost înainte de 1989 „în interes de serviciu, în RSF Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Norvegia, Finlanda, Anglia și RF Germania", se mai arată în document.

„Brateș Teodor are o mătușă și un unchi care au plecat, la cerere, în Israel din anul 1950, declară că nu întreține relații cu aceștia", se consemnează în actele semnate de șeful de serviciu C. Pașaliu și inspectorul T. Sîrbu la data de 14 aprilie 1988.

În 1956, viitorul șef al știrilor din TVRL și-a schimbat numele de Froim Bernard în Brateș Teodor.

„În instituția noastră s-a afirmat printr-o bună pregătire profesonală, seriozitate și răspundere în muncă...Personal realizează unele emisiuni complexe cu privire la evenimentele din viața partidului și statului nostru". Mai departe, partidul a făcut un inventar al locurilor vizitate de Brateș.

Teodor Brateș a lansat din studiourile TVR în decembrie 1989 o serie de apeluri fanteziste cum ar fi „Nu lăsați copilașii să bea apă, să nu-i omorâm cu mâinile noastre!". De la el am aflat că „niște oameni... oameni... adică niște elemente iresponsabile, că altfel nu putem să le numim, au început să atace secțiile de Miliție" și tot el i-a îndemnat pe curajoșii Revoluției: „Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu acest soare al libertății, nu cu băuturi alcoolice!". Teodor Brateș a stat în emisie aproape 70 de ore, în zilele de 22, 23 și 24 decembrie 1989.

<p>Teodor Brateş</p>

Marți, Ministerul Public a anunțat că procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior și în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor căpitan rang I.

Totodată s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității în cazul lui lui Ion Iliescu, la data faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către fostul președinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul președintelui Klaus Iohannis.

"Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rândul militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare", arată procurorii militari.

În ceea ce îl privește pe generalul în rezervă Iosif Rus, procurorii spun că, în calitate de comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior, Ia dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie inițiativă și fără drept, a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internațional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană care nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei și apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informațională și de comunicare între forțele angrenate în paza și apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esențiali care au creat premisele focului între militarii MApN și cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar și inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia din dimineața zilei de 23 decembrie1989, când au decedat 48 de persoane, între care 40 de militari, iar alte 15 au fost rănite, afirmă anchetatorii.

De asemenea, în cazul lui Iosif Rus există probe care demonstrează că în 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj și înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condițiile în care a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) și în alte zone, cu scopul combaterii presupușilor teroriști, au fost generate confuzii și suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuși la sol pentru paza diverselor obiective, situație care a dus la deschiderea focului și creșterea în intensitate a psihozei teroriste. De menționat că toate afirmațiile făcute cu privire la existența elementelor teroriste s-au dovedit false, mai notează procurorii militari.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual