Crăciunul pe rit vechi 2019. Cum sărbătoresc ortodocșii de rit vechi Nașterea Domnului? Tradiții

Crăciunul pe rit vechi 2019. Calendarul iulian este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Calendarul iulian și gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole. Și tot de calendarul iulian s-au servit și Sfinții Părinți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paștilor.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocțiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paștilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocțiul de primăvară.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Specialiștii astronomi au constatat că, și după aceea, din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învățații vremii – în Răsărit ca și în Apus – au sesizat faptul și au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Congresul de la Constantinopol 1923

Cu toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanță cu data Paștelui din Biserica Catolică.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Între timp, s-a constatat de către astronomi ca și între calendarul gregorian din 1582 și cel astronomic exista o diferență anuală, diferența care, la 3500 de ani, ar face ca și calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zi și o noapte. Calendarul ortodox, îndreptat în 1924, va ține seama și de această diferență.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singura la adoptarea calendarului gregorian, odată cu adoptarea lui de către Stat, în 1919, ci abia după Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol din 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului și în Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferenței de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat (adică 21 martie în loc de 8 martie unde ajunsese calendarul iulian).

Crăciunul pe stil vechi 2019. Data echinocțiului de primăvară de la 8 martie, la care ajunsese calendarul iulian, este adusă la 21 martie, corespunzând calendarului solar, cum stabiliseră Părinții de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

Crăciunul pe rit vechi 2019.Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol va deveni mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecți, adăugând o zi în plus din patru în patru ani, când luna februarie va avea 29 de zile în loc de 28 zile. Prin aceasta, în calendarul ortodox îndreptat, diferența dintre anul solar și cel civil este redusă – prin modul de bisectare – până la un minimum de 2,02 secunde (anual), care face că abia după 42.772 de zile calendarul (îndreptat) să mai rămână în urmă cu o zi și o noapte.

Calendarul îndreptat, întrebuințat de aici înainte de către ortodocși, se va numi neo-iulian sau constantinopolitan.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Adoptarea calendarului de Bisericile ortodoxe autocefale

La Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol (1923) n-au participat, însă, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naționale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptata aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la dată pe care o va crede potrivită, pentru a nu da naștere la tulburări.

Valea Prahovei începe să fie asaltată de cei care serbează Crăciunul pe rit vechi

Crăciunul pe stil vechi 2019. Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) și Biserica Ortodoxă Romană (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urma calendarul iulian, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgara (1968).

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Pastile și toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.

TRADIȚII și OBICEIURI în ziua Crăciunului pe stil vechi

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seară de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită ‘Cina Sfântă’, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, pipinci (ciuperci) cu usturoi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.

Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regăsește preparat în ciorbă de perișoare sau chifteluțe. La deșert se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză (vareniki) și alte specialități rusești. Imediat după masă încep să apară și colindătorii, care cântă în casă, în fața icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, ”Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului și continuă la restul gospodăriilor.

Crăciunul pe stil vechi 2019. Pentru ucrainenii din Maramureș, sărbătorirea Nașterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moștenite de generații. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiția cere ca pe masă să fie așezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăția de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peștele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanț iar acesta rămâne așa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.

În seara de Ajun, după apusul soarelui și până înainte de miezul nopții, sunt așteptați copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numește slujba de la miezul nopții. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipsește cea mai veche și mai lungă colindă, care conține 17 strofe. În dimineața de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc și românii care fac parte din Biserică Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nici o biserică ortodoxă). Pentru aceștia, sărbătoarea Nașterii Domnului se face potrivit cu tradițiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.

Crăciunul pe rit vechi 2019. Nașterea Mântuitorului este sărbătorită și de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparține canonic de Patriarhia Română, și Mitropolia Moldovei, care aparține Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat ”crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar și ”ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vestește apropierea ajunului Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se țin până la Sf. Gheorghe, când se scot și se dau la animale, ca să la păzească de rele.

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.

Revelionul 2019 pe rit vechi

Revelionul 2019 pe rit vechi. Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 Ianuarie, după calendarul Iulian. Această sărbătoare este comemorată de credincioșii creștini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum și de creștinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. Pentru sârbi, ucraineni, ruși și lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică și multă veselie.

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfințenie. Cete de tineri colindă ulițele satului și pocnesc din bice. Aceștia ură din casă în casă cu talăngi și buhaiuri pentru un an mai roditor și mai îmbelșugat.

Anul Nou pe rit vechi 2019. Apoi, flăcăii încing și dansul căluților, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat și fac urari pentru fertilitatea pământului și belșugul gospodariei.

Potrivit tradiției, flăcăii din comună, îmbrăcați în haine tradiționale și purtând măști care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă și dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Anul Nou pe rit vechi 2019. Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză și carne, vărzări, cozonaci, cârnați și sarmale.

Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile oficiale ale creștinilor ortodocși și ale celor de rit vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioși au refuzat să adopte calendarul Gregorian, menținându-l pe cel Iulian.

Revelionul 2019 pe rit vechi. În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul rușilor lipoveni este de 29.774, al rușilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiași recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.