O demonstrează şi colecţia de mesaje ale părinţilor din întreaga lume, culese de pe reţelele de socializare.
"Nu-mi pasă cât de drăguţ este copilul tău. Când te trezeşti în toiul nopţii şi-l vezi cum stă lângă patul tău, pe întuneric, pândindu-te, simţi cum te înghite pământul de frică!"
"Fiul: Ce-ţi doreşti de Sărbători?
Eu: Linişte şi pace...
Fiul: Ghinion, n-o să ai parte de aşa ceva! Altă dorinţă!"
"(Doi dintre cei patru copii ai mei au început să plângă, pe stradă.)
O doamnă în vârstă care trecea pe lângă noi: De ce plângeţi, fetelor?
Eu: Ce drăguţ... Chiar crezi că au un motiv?"
"Dacă vreau să mănânce ceva anume, nu trebuie decât să pun mâncarea în farfuria mea. E singurul loc în care, dintr-o dată, devine apetisantă..."
"Fetiţa mea mi-a întins o acadea. În secunda următoare, am luat-o în braţe şi am pupat-o! Eram atât de bucuroasă că în sfârşit a învăţat să împartă cu alţii... Când colo, mi-o dăduse ca să îi desfac ambalajul..."
"Caut periodic, pe Google, 'cum să-mi dau copiii spre adopţie'. Vreau să rămână în istoria browserului şi să ştie că nu-i de joacă..."
"Am un băieţel de 5 ani, motiv pentru care ştiu cum se numesc toţi dinozaurii, dar niciun coleg de la serviciu."
"Copiii mei au vrut să ştie ce înseamnă să fii mamă. Aşa că i-am trezit la 2 dimineaţa ca să le spun că mi-am pierdut şoseta."
"Când copiii îmi iau din lucruri, nu le pun niciodată înapoi. Mai ales când vine vorba de banii din portofel."
"Să fii tată înseamnă să fii umărul pe care se plânge. Sau cel pe care se şterge nasul. Sau se scuipă. De fapt, sunt un şerveţel uman."
"Tatăl: Băieţi, aţi întârziat!
Copiii: În cazul ăsta, trebuia să ţipi la noi mai devreme, nu acum!"
