Multe persoane au auzit despre efectul terapeutic benefic pe care celulele stem recoltate la naștere îl pot avea în cazul unor boli grave, precum diverse forme de cancer ale sângelui printre care leucemiile, limfoamele sau tipuri de anemii, boli ale sistemului imunitar și, mai recent, multe afectiuni din sfera medicinei regenerative, însă mulți dintre viitorii părinți nu știu cum se face recoltarea de celule stem și ce sunt, cu exactitate, celulele stem.
În Romania, în ultimii 10 ani, multe persoane au recoltat celule stem din cordonul ombilical, însă nu toată lumea știe exact cum se face recoltarea sau ce presupune cu exactitate aceast procedeu. "În primul rând, trebuie să subliem faptul că recoltarea de celule stem nu presupune niciun risc pentru mama sau pentru bebelușul nou-născut, iar acest lucru reprezinta un aspect foarte important pe care orice mama, orice părinte trebuie să îl știe. Cordonul ombilical este un țesut care devine deșeu biologic după naștere, iar recoltarea de celule stem se face din acest țesut", a explicat, pentru Realitatea.net, dr. Dorin Pîrciog, directorul general al băncii de celule stem Biogenis și președintele Asociației Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem din România (ARBACS).
Conform acestuia, procedeul este extrem de simplu, iar părinții nu trebuie să își facă nicio grijă. În primul rând, părinții trebuie să vină la spital cu trusa de recoltare furnizată de către banca de celule stem cu care au încheiat contractul.
"Important este ca părinții să nu uite acasă kitul de recoltare, care trebuie înmânat medicului ginecolog ce asistă nașterea", a afimat dr. Dorin Pîrciog.
Recoltarea de sânge de cordon (SCO) presupune puncționarea arterei ombilicale, după ce cordonul ombilical a fost tăiat, și colectarea acestuia într-o pungă specială de recoltare. "Toate activitățile legate de recoltarea sângelui de cordon ombilical trebuie să fie realizate în condiții aseptice, folosind materiale special aflate in acest scop în interiorul kitului de recoltare”, a mai spus medicul.
În plus, conform acestuia, cu ajutorul unei seringi obișnuite se recoltează și sânge venos de la mamă pentru testarea virusologică obligatorie. Proba de sânge matern poate fi recoltată înainte sau după naștere, într-un interval de 12 ore, și trebuie trimisă împreună cu sângele de cordon ombilical la banca de celule stem.
Sângele din cordonul ombilical poate fi recoltat și după expulzia placentei, iar după recoltare se completează formularul existent în interiorul trusei și se parafează de către medicul ginecolog. În același timp, se poate recolta și țesut ombilical, o procedură tot simplă. Astfel, se secționează o porțiune de cordon de aproximativ 10-15 cm și se introduce în recipientul marcat special. După aceea, se închide trusa/kitul și se sună la numărul de urgență inscripționat pe exteriorul acesteia. Acest lucru îl poate face fie un membru al familiei fie o asistentă medicală.
Organismul uman este format din peste 200 de tipuri de celule diferite, toate provenind dintr-o singură categorie de celule: celulele stem. În viață intrauterină, celulele stem sunt responsabile de formarea și dezvoltarea fătului, iar, după naștere, de reînnoirea și de repararea țesuturilor și organelor. Celulele stem pot trata boli precum Alzheimer, atrofii musculare, leucemii, cancere și multe alte boli, iar cercetătorii studiază în prezet tratamentul cu celule stem în bolile genetice.
De curând, un specialist de renume internațioanl în domeniul celulelor stem, reprezentat al Academiei Americane de Anti-Îmbătrânire și Medicină Regenerativă, Dr. Syed Salman Gilani spunea că transplantul de celule stem devine, la ora actuală, o opțiune de tratament pentru mulți pacienți, din întreaga lume, care suferă de diverse afecțiuni pentru care până în prezent nu au fost disponibile metode de tratament. „Sunt aproape 100 de boli specifice care pot fi tratate prin transplant de celule stem și tot mai multe tratamente sunt adăugate, în mod frecvent”, spunea acesta.
Conform acestuia, printre afecțiunile care pot fi tratate prin transplant de celule stem se numără bolile neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral, leziuni ale coloanei vertebrale, bolile cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă congestivă, boli autoimune, precum artrita reumatoidă, LES, diabet de tip 1, bolile musculo-scheletice, cum ar fi osteoartrita, distrofie musculară, precum și afecțini ale pielii și boli specifice persoanelor în vârstă.