Ce spune presa străină despre șansele lui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO

Ce spune presa străină despre șansele lui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO. Foto: Inquam
Presa străină abundă în speculații cu privire la viitorul șef NATO, iar numele președintelui român Klaus Iohannis a fost adesea menționat în discuțiile informale despre posibila sa candidatură pentru această poziție. Jens Stoltenberg, fost premier al Norvegiei, conduce alianța transatlantică de securitate din 2014, iar mandatul său a fost deja prelungit de trei ori.
Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania au anunțat joi că îl susțin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziție puternică pentru a veni la conducerea alianței transatlantice, deși „în discuții informale recente" a fost vehiculat și numele președintelui român Klaus Iohannis, scrie Reuters.
Cu sprijinul Washingtonului - puterea predominantă a alianței -, al celor trei mari țări europene și al altor 16 membri NATO, potrivit diplomaților, Rutte se află într-o poziție dominantă, iar orice rival s-ar confrunta cu o luptă dificilă. Diplomații spun că Rutte este singurul candidat oficial pentru acest post în competiția din culise, deși unii au spus că numele președintelui român Klaus Iohannis a fost, de asemenea, vehiculat în discuții informale recente, scrie Reuters.
Urgență în Satu Mare: Al doilea focar de rabie la vulpe declanșează mesaje RO-ALERT
Premierul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe Krisjanis Karins și-au manifestat, de asemenea, interesul pentru funcția supremă a NATO, dar nu au fost prezentați oficial drept candidați, mai spun diplomații. "Președintele (Joe) Biden susține ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO", a declarat un oficial american. "Premierul Rutte are o înțelegere profundă a importanței alianței, este un lider și un comunicator înnăscut, iar leadershipul său ar servi bine Alianței în acest moment critic", a explicat oficialul american.
Rutte, în vârstă de 57 de ani, cel mai longeviv lider al Olandei, a avut relații bune cu diverșii lideri britanici, ai Uniunii Europene și ai SUA - inclusiv cu Trump -, în timpul mandatului său. Succesorul lui Jens Stoltenberg, atunci când acesta își va încheia mandatul, în octombrie, va prelua funcția într-un moment crucial, având sarcina de a susține sprijinul membrilor NATO pentru apărarea costisitoare a Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, ferindu-se în același timp de orice escaladare care ar atrage alianța direct într-un război cu Moscova.
În funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale americane din noiembrie, următorul șef al NATO ar putea avea de-a face cu un al doilea mandat al lui Donald Trump. La începutul acestei luni, fostul președinte a scandalizat și și-a atras critici din partea oficialilor occidentali pentru că a pus sub semnul întrebării angajamentul său de a apăra aliații NATO, dacă va fi reales.
La sfârșitul săptămânii trecute, Rutte i-a îndemnat pe liderii europeni să "înceteze să se mai văicărească, să nu se mai smiorcăie și să nu se mai lamenteze" în legătură cu Trump, ci să se concentreze în schimb pe ceea ce ar putea face pentru a consolida apărarea și a ajuta Ucraina.
Urgență în Satu Mare: Al doilea focar de rabie la vulpe declanșează mesaje RO-ALERT
Susținându-l pe Rutte, Ministerul britanic de Externe a declarat că acesta este o figură respectată în cadrul NATO, cu acreditări serioase în domeniul apărării și securității, care se va asigura că alianța va rămâne puternică și pregătită pentru orice nevoie de a se apăra. Un oficial francez de rang înalt a declarat că președintele Emmanuel Macron a fost unul dintre primii susținători ai numirii olandezului în acest rol, după ce l-a tentat anul trecut cu acest post.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Rutte are și sprijinul Berlinului, care îl consideră "un candidat remarcabil". Cu toate acestea, un diplomat de rang înalt a avertizat că nu s-a ajuns încă la un acord. Polonia - o putere militară în creștere în Europa - nu are încă o poziție, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Varșovia. De asemenea, nu a existat niciun cuvânt din partea Ungariei și a Turciei, care sunt considerate de unii diplomați ca țări care ar putea avea rețineri în legătură cu Rutte.
Sub conducerea lui Rutte, cheltuielile olandeze pentru apărare au fost reduse în anii de austeritate fiscală. De la invazia Rusiei în Ucraina, însă, Olanda a crescut cheltuielile, ducându-le la aproximativ 2% din PIB în 2024. Rutte a fost mult timp un critic acerb al președintelui rus Vladimir Putin. Rutte și-a anunțat plecarea din politica olandeză în iulie, dar rămâne în funcție ca șef interimar al guvernului, în timp ce negocierile pentru o coaliție de guvernare la Haga continuă în urma alegerilor din 22 noiembrie, câștigate de extrema dreaptă.
Înființată în 1949 pentru a contracara Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, NATO este o alianță politică și militară a țărilor din America de Nord și Europa. Articolul 5 al tratatului său fondator este consacrat principiul apărării colective - ideea că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Liderii NATO sunt numiți prin consens, ceea ce înseamnă că toți membrii trebuie să fie de acord în final cu același nume. Alianța are în prezent 31 de membri, iar Suedia este pe cale să se alăture în curând.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























