Ce este antraxul?
Antraxul este o boala care afecteaza animalele si poate fi transmisa si la om. Bacteria responsabila, Bacillus anthracis, formeaza spori (forme de rezistenta) care persista in mediul exterior chiar ani de zile. Infectia cu antrax poate afecta pielea, plamanii sau, desi mult mai rar, tractul digestiv, in functie de modul prin care sporii patrund in organism. Exista trei tipuri clinice distincte de antrax:
- Antrax cutanat: forma cea mai comuna, in care sporii patrund in organism prin leziuni care apar la nivelul pielii. Desi grava, este forma cu cea mai mica rata de mortalitate, in special daca se intervine prompt cu tratament antibiotic;
- Antrax pulmonar: antraxul la om poate implica si plamanii, in urma inhalarii sporilor. Este forma cu potentialul cel mai sever, cu o rata ridicata de mortalitate daca tratamentul nu este instituit rapid;
- Antraxul gastrointestinal: apare in urma consumului de carne contaminata cu spori, care nu este suficient preparata termic, provocand simptome cantonate la nivel gastrointestinal.
Antraxul cutanat mai este numit „buba neagra”, ca urmare a aspectului tipic al leziunii cutanate care apare in urma infectiei cu Bacillus anthracis (locul prin care a patruns in piele).
Antrax – cauze si factori de risc
Exista mai multi factori care cresc riscul ca o persoana sa dezvolte antrax, cum ar fi:
- Contactul cu animale infectate: animalele erbivore cum sunt ovinele, caprinele, bovinele si caii pot dezvolta antrax. Oamenii care intra in contact direct cu aceste animale, cu produsele lor (piei, lana) sau carnea, sunt expuse riscului de infectie cu antrax. Agricultorii, lucratorii in abatoare, cei care manipuleaza piei si lana sau veterinarii au un risc crescut de infectie;
- Zone endemice: infectia cu antrax este mai frecventa in regiuni agricole unde animalele nu sunt vaccinate impotriva boli. Tari din Africa, Asia si Europa de Est continua sa raporteze, in continuare, focare de antrax, mai ales in zone rurale;
- Cazurile de antrax sunt mai numeroase regiuni umede, din proximitatea mlastinilor, in zone usor inundabile, deoarece sporii bacterieni care provin din cadavrele animalelor pot fi usor transportati. O incidenta crescuta se observa primavara si dupa precipitatii abundente;
- Un alt factor de risc il reprezinta expunerea deliberata la spori de antrax in cadrul atacurilor de bioterorism, precum s-a intamplat in anul 2001 in Statele Unite, cand au fost distribuite scrisori contaminate, voluntar, cu spori de antrax.
Cum se transmite antraxul?
Transmiterea antraxului la om se face prin contact direct cu sporii bacterieni din mediul natural, de la animalele infectate sau din produse de origine animala contaminate.
Antraxul cutanat
Cel mai comun mod de transmitere este contactul direct al pielii cu sporii de Bacillus anthracis. Acestia patrund in organism prin taieturi, zgarieturi sau alte microleziuni ale pielii. Persoanele care manipuleaza produse animale – lana, piei, anexe cornoase, oase si carne – au un risc relativ crescut de a dezvolta antrax cutanat.
- Antrax cutanat: forma cea mai comuna, in care sporii patrund in organism prin leziuni care apar la nivelul pielii. Desi grava, este forma cu cea mai mica rata de mortalitate, in special daca se intervine prompt cu tratament antibiotic;
- Antrax pulmonar: antraxul la om poate implica si plamanii, in urma inhalarii sporilor. Este forma cu potentialul cel mai sever, cu o rata ridicata de mortalitate daca tratamentul nu este instituit rapid;
- Antraxul gastrointestinal: apare in urma consumului de carne contaminata cu spori, care nu este suficient preparata termic, provocand simptome cantonate la nivel gastrointestinal.
Antraxul cutanat mai este numit „buba neagra”, ca urmare a aspectului tipic al leziunii cutanate care apare in urma infectiei cu Bacillus anthracis (locul prin care a patruns in piele).
Antraxul pulmonar
Este cauzat de inhalarea sporilor. Inhalarea poate avea loc atunci cand persoana inhaleaza praf contaminat cu spori de antrax, cum ar fi in timpul procesarii lanii sau pielii infectate. Ca urmare a modului de transmitere, mai este numita si „boala scarmanatorului de lana”, deoarece a afectat in mod traditional in special lucratorii din industria textila.
Este cea mai grava forma de antrax, cu risc ridicat de mortalitate si complicatii. Simptomele ce apar la inceput pot fi usor confundate cu cele ale unei raceli sau gripe:
- Febra, frisoane;
- Tuse uscata, dificultati respiratorii, uneori chiar insuficienta respiratorie;
- Lichidul de secretie raspandit prin tuse (picaturi Flügge) are potential infectios ridicat;
- Se poate ajunge rapid la septicemie, de obicei la 3-6 zile dupa infectie, in lipsa de tratament.
Antraxul gastrointestinal
Aceasta forma de antrax apare in urma ingerarea carnii contaminate, necorespunzator preparata termic. Animalele cu antrax, pe de alta parte, pot elibera spori in mediu in timpul procesului de putrefactie.
In cazuri rare, s-a observat faptul ca insectele care au intepat animale infectate au avut potential de a transmite boala omului, prin muscatura ulterioara. Totusi, aceasta este o cale foarte limitata de raspandire a infectiei. Foarte important de mentionat este ca antraxul nu este contagios, adica nu se transmite de la o persoana la alta. Persoanele infectate – de obicei cu antrax cutanat – nu sunt considerate contagioase, pentru ca raspandirea bolii presupune contactul direct cu sursele de spori bacterieni (sol, animale infectate).
Este cea mai grava forma de antrax, cu risc ridicat de mortalitate si complicatii. Simptomele ce apar la inceput pot fi usor confundate cu cele ale unei raceli sau gripe:
- Febra, frisoane;
- Tuse uscata, dificultati respiratorii, uneori chiar insuficienta respiratorie;
- Lichidul de secretie raspandit prin tuse (picaturi Flügge) are potential infectios ridicat;
- Se poate ajunge rapid la septicemie, de obicei la 3-6 zile dupa infectie, in lipsa de tratament.
Simptome antrax
Simptomele antraxului variaza in functie de calea de expunere si, implicit, forma bolii. In mod uzual, simptomele apar la 1-7 zile dupa expunere, in unele cazuri putand dura cateva saptamani.
Antrax – complicatii si riscuri asociate
Complicatiile antraxului au potential sever si, in absenta tratamentului prompt, pot fi letale:
- Soc septic, complicatie majora a antraxului pulmonar si gastrointestinal, putand duce chiar la insuficienta multipla de organe si deces;
- Meningita antracica, cand infectia ajunge la sistemul nervos central. Meningita este aproape intotdeauna letala;
- Insuficienta respiratorie;
- Hemoragie digestiva fulminanta si mediastinita hemoragica.
Dintre toate formele, antraxul cutanat are cel mai bun prognostic, cu o rata a mortalitatii redusa, de sub 20%. Forma pulmonara are o rata de mortalitate de peste 50%, iar cea cutanata, daca se intervine cu tratament, are o rata a mortalitatii sub 40%, susțin specialiștii.
Obiceiuri de dimineață care te ajută să pierzi în greutate. Sunt recomandate de nutriționiști și demonstrate de știință
