Denunțătorii au două posibilități de a colabora cu organele de anchetă în vederea primirii unei pedepse mai blânde: înainte de începerea urmăririi penale și după începerea cercetărilor. În ambele cazuri, cel care alege să colaboreze cu procurorii riscă să fie trimis în judecată cu o mențiune potrivit căreia a fost de acord să spună tot ce știe despre fapta comisă. De cele mai multe ori, judecătorul ține cont de această recomandare și cel vizat primește o pedeapsă mai mică.
Situația ideală
Denunțătorul „pur” este cel care, după ce se prezintă în fața unui procuror, nu obține niciun beneficiu. Adică el „se spovedește” anchetatorului înainte de începerea urmăririi penale. Surse judiciare au explicat pentru „Evenimentul zilei” acest mecanism. „De exemplu, eu fac o faptă penală în urmă căreia mă aleg cu o sumă de bani. Știu că alți bani au ajuns la alte persoane. Atunci, având mustrări de conștiință, mă duc la procuror și fac denunț, dar ascund că o parte din bani au rămas la mine”. Acesta este modelul de denunțător „pur”. „Nu va fi trimis niciodată în judecată, deoarece este imposibil de demonstrat că nu a dat toți banii obținuți din i n f racțiune mai departe”, susține un fost magistrat.
O altă modalitate de colaborare cu procurorii este reglementată de articolul 19 din legea DNA. „Persoana care (...) în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Potrivit acelorași surse, acest articol este cel mai uzitat pentru a se ajunge la o înțelegere. În cazul corupției de la Agenția Națională a Restituirii Proprietă ților (ANRP), până în acest moment, denunțători în dosar sunt Ionuț Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) și Stelian Gheorghe, afaceristul care a fost despăgubit în 2011 pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita.
Gheorghe a primit 61 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât valoarea reală a imobilului. Cel care a primit sute de milioane de lei ilegal este cercetat sub control judiciar și este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Celălalt suspect care a ales să colaboreze este Diacomatu. El este acuzat de abuz în serviciu și este cercetat și el sub control judiciar.
Ceilalți, care nu au dorit să-și recunoască vinovăția au ajuns după gratii: Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și evaluatorul Emil Nuțiu. Arestați au mai fost Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF și Crinuța Dumitrean fostă șefă ANRP.
Mai mult pe EVZ.ro.
