Nonconformism şi compromisuri
Cei care aleg să aibă o relaţie de cuplu deschisă se încadrează, de cele mai multe ori, în categoria nonconformiştilor, caută mereu altceva, vor să aibă pe cineva lângă ei fără să se simtă constrânşi, evitând certuri, gelozii, cu accent mai mult pe distracţie.
Aceste persoane le permit partenerilor să aibă şi alte relaţii, întâlniri, iar femeile acceptă la început, de dragul iubitului, şi fac compromisuri.
De asemenea, putem discuta de teama de relaţii profunde: gamofobia se referă la frica de eşec în cuplu sau la frica de relaţii închise, şi se manifestă prin frica de a fi prins în capcană relaţiilor sociale.
Persoanele cu o astfel de teamă se implică în relaţii intime (de regulă, scurte) până la nivelul la care nu le afectează „libertatea“ şi se consideră incapabile de relaţii pe termen lung, chiar dacă, în mod paradoxal, reclamă nevoia unei implicări mai profunde.
Din perspectiva stilurilor de ataşament, acestor oameni le este teamă şi chiar dificil să se implice serios într-o relaţie, ei au un stil de ataşament evitant.
Argumente pro
În condiţiile în care rata divorţurilor creşte de la an la an (Europa are cel mai mare procent din lume, iar insatisfacţia sexuală se află pe locul trei drept cel mai des invocat motiv de divorţ), într-o astfel de relaţie partenerii pot experimenta altceva în afară de monogamie.
Un alt argument invocat este că poţi spune „adio“ rutinei. Este adevărat că în orice cuplu apare monotonia, iar prin intermediul relaţiilor deschise partenerii încearcă altceva, îşi testează limitele relaţiei, sinceritatea, îşi pun în valoare respectul reciproc.
Apoi explorează fanteziile sexuale: pentru că ambii sunt deschişi, vor experimenta lucruri noi, fără teamă de fi criticaţi sau refuzaţi.
Argumente contra
Relaţia deschisă poate fi privită la început ca ceva interesant, dar, pe parcurs, unul dintre parteneri poate ajunge la concluzia că vrea stabilitate şi că acest model de relaţie nu i se potriveşte.
Complicaţiile sunt inerente fără o comunicare deschisă, sinceră, precum şi dacă cel deranjat nu ştie să pună stop, când simte că lucrurile nu mai sunt în ordine.
De multe ori, unul dintre parteneri vrea să se oprească, dar nu-şi comunica dorinţele, ceea ce duce la frustrări acumulate, iar nevoile emoţionale neîmplinite cauzează conflicte interne şi externe puternice.
Persoanele implicate în astfel de poveşti pot simţi la un moment dat nevoia de conectare emoţională profundă, de timp acordat, ceea ce nu vor găsi în relaţiile deschise.
Nu este imposibil să se insinueze dacă partenerul este mai fericit şi mai satisfăcut, ceea ce poate duce la răni emoţionale şi activarea fricii de abandon.
Evident, fără protecţie, riscul de boli cu transmitere sexuală este mare. Apoi, sexul se poate transforma în iubire, iar femeile sunt mai predispuse să cadă în această capcană.
Sursa: psychologies.ro
