Începând cu 1 ianuarie 2025, România a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Ridicarea controalelor la frontierele terestre asigură libera circulație pentru transporturile rutiere.
Înainte de acest pas, transportul de marfă era îngreunat de un sistem logistic fragmentat, cu numeroase bariere administrative. La frontierele externe ale Uniunii Europene, procedurile vamale și controalele documentelor generau întârzieri între câteva ore și o zi.
Aceste probleme perturbau programul de livrare și creșteau riscul de a nu respecta termenele contractuale. Transportul aerian era afectat de verificări suplimentare în aeroporturile din afara spațiului Schengen. Fiecare lot de marfă era verificat individual, ceea ce ducea la pierderi de conexiuni aeriene și costuri mai mari pentru depozitarea temporară.
Operatorii de transport erau obligați să angajeze echipe suplimentare pentru gestionarea documentelor, ceea ce amplifica cheltuielile logistice. Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, pierderile cauzate de neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 au ajuns la 19 miliarde de euro.
Ore pierdute la frontiere și impactul asupra transportatorilor
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe. Timpul de așteptare varia între 20 și 30 de ore, ajungând uneori chiar la trei zile, mai ales la frontiera cu Bulgaria, potrivit unei analize publicată de o companie de profil.
Astăzi, timpii de așteptare au scăzut la 10–15 ore pe lună, ceea ce aduce economii semnificative. Resursele câștigate pot fi redirecționate către modernizarea flotei, digitalizare și instruirea personalului.
Ridicarea controalelor și schimbarea regulilor în transportul rutier
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a redus întârzierile și a adus eficiență operațională. Transportatorii beneficiază acum de consum redus de combustibil și cheltuieli mai mici pentru șoferi.
Pentru companiile de transport, una dintre schimbările vizibile a fost eliminarea întârzierilor de 8–10 ore la granița cu Ungaria și a celor de peste 8 ore la frontiera cu Bulgaria. Transportatorii pot alege rute directe prin statele Schengen, evitând punctele aglomerate precum Nădlac.
Această modificare a dus la reducerea emisiilor de CO2 și a costurilor cu diurnele și cazarea șoferilor. Timpii de livrare pot fi acum planificați mai exact, ceea ce aduce avantaje clare în lanțurile logistice.
România devine o rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene crește competitivitatea operatorilor români. Țara se integrează în coridoarele logistice Schengen, inclusiv Coridorul IX Pan-European, atrăgând operatorii străini să utilizeze rutele est–vest prin România.
Orașele Arad, Oradea și Timișoara capătă un rol strategic în transportul internațional datorită proximității de Ungaria și de alte rute europene importante. Aceste centre logistice devin puncte cheie pentru fluxurile de marfă.
Digitalizarea accelerată după eliminarea frontierelor
Ridicarea controalelor fizice a fost însoțită de o digitalizare rapidă. Documentele clasice sunt înlocuite de soluții precum e-CMR, e-Factura, e-Transport și e-Sigiliu. Aceste instrumente permit monitorizarea în timp real a mărfurilor.
Conectarea la Sistemul de Informații Schengen facilitează schimbul rapid de date și aduce obligații suplimentare pentru operatori. Respectarea regulilor europene privind siguranța rutieră, timpii de condus și folosirea tahografelor digitale impune investiții în tehnologie și instruire.
Totuși, unele controale punctuale continuă să existe. Diferențele de interpretare între state complică gestionarea documentelor și normelor legate de timpii de conducere și odihnă. În plus, persistă confuzii privind verificarea documentelor șoferilor pe curse transfrontaliere.
19 miliarde de euro pierdute între 2012 și 2023
Neaderarea la Schengen în perioada 2012–2023 a costat România aproximativ 19 miliarde de euro, potrivit estimărilor oficiale. Această sumă reflectă întârzierile, costurile suplimentare și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor.
Un nou context pentru dezvoltarea logisticii în România
Aderarea la Schengen deschide noi oportunități pentru piața de transport și logistică. Sunt așteptate investiții în infrastructură, dar și în parcuri logistice situate lângă coridoarele europene.
Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major prin terminale de cross-docking și centre de consolidare a mărfurilor. Acestea pot conecta mai rapid România cu Germania, Italia și Austria.
Totodată, companiile din sectoarele automotive, electronice și bunuri de consum caută alternative de relocare a producției în Europa Centrală și de Est. România oferă avantajul accesului direct la piața unică și al unei forțe de muncă calificate.
Portul Constanța poate deveni un punct central al rețelelor maritime, conectând transportul rutier și feroviar cu piețele din Europa Centrală și de Vest.
