Capcana din noua decizie a Guvernului. Promisiuni electorale pe datorie. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, denunță ordonanța de urgență adoptată de guvernul Bolojan privind gestionarea PNRR. Senatorul avertizează că partidele aflate la guvernare vor putea semna, înainte de alegeri, contracte de lucrări fără acoperire financiară, pentru ca ulterior să le suspende. 

. Acesta reclamă lipsa de transparență privind supracontractarea reală și cere explicații despre cine a aprobat angajamente de zeci de miliarde de euro fără resurse și de ce vinovații nu răspund penal și civil.

Petrișor Peiu afirmă că noul executiv condus de Ilie Bolojan a dat peste cap întreg mecanismul de finanțare a proiectelor europene. Acesta vorbește despre o ordonanță care contrazice atât principiile democratice, cât și cadrul legislativ folosit până acum.

„Guvernul Bolojan a adoptat ordonanța privind gestionarea PNRR, o lovitură majoră dată tuturor principiilor și legilor care au guvernat până acum finanțarea proiectelor cu fonduri europene. Dar și o lovitură dată principiilor politice și democratice din România.”

Contracte electorale fără acoperire financiară

Liderul senatorilor AUR avertizează că noile prevederi dau undă verde oricărui guvern să încheie contracte în preajma alegerilor, chiar și în lipsa resurselor financiare necesare, urmând ca ulterior să le suspende.

De azi înainte, orice partid aflat la guvernare va putea încheia, înainte de alegeri, oricâte contracte de lucrări va dori, fără a avea resursa financiară disponibilă iar, după câștigarea alegerilor, va putea, pur și simplu, „suspenda” toate contractele semnate!

Un precedent periculos pentru întreaga țară
Peiu consideră că prin această ordonanță România intră pe un teren nesigur, deoarece se creează o practică ce poate afecta orice guvernare viitoare.

„Guvernul Bolojan a creat un precedent extrem de periculos”, avertizează Petrișor Peiu.

Argumentul oficial: supracontractarea PNRR

Executivul și-a justificat decizia prin existența unor angajamente peste puterea bugetului național, care nu ar putea fi duse la bun sfârșit.

Ca motivație se invocă „o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a
proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)” și astfel „a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare
care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național”
 

Ce prevede ordonanța adoptată de guvern

Senatorul AUR a enumerat punctual principalele decizii care blochează sau suspendă procedurile legate de PNRR, dar lasă guvernului puterea de a decide prin derogări.

„Ce a decis guvernul:

- Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de
implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale
-Prin excepție de la prevederile propriei ordonanțe , Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare
- Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență de către beneficiari sau structurile de implementare
- se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări în cadrul reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență
- Prin excepție de la prevederile propriei ordonanțe , Guvernul poate autoriza beneficiarii și structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie
contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări
- Contractele/deciziile/ordinele de finanțare finanțate din PNRR, pentru care beneficiarii instituții și autorități publice, precum și operatorii economici aflați sub autoritatea acestora, și/sau structurile de implementare nu au inițiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziție la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sunt denunțate unilateral de stat
- Prin excepție de la prevederile propriei ordonanțe , Guvernul poate autoriza continuarea
implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare
- contractele/deciziile/ordinele de finanțare finanțate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, și/sau obținerea de avize și autorizații iar procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral
- Prin excepție de la propria ordonanță, Guvernul poate aproba continuarea proiectelor aferente investițiilor rămase în PNRR
- În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social
- Prin excepție de la propria ordonanță, Guvernul poate aproba încheierea de angajamente legale pentru proiecte de investiții noi
finanțate prin Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social și poate aproba atribuirea de către Compania Națională de
Investiții "C.N.I." - S.A. de contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții noi finanțate din fonduri publice”, scrie Petrișor Peiu.
 

Centralizarea deciziilor în mâna guvernului

Peiu atrage atenția că ordonanța elimină autonomia beneficiarilor de fonduri europene, lăsând guvernului întreaga putere de decizie.

„Practic, avem aici o centralizare în toată regula: se interzice, pentru toți cei care puteau încheia contracte, puteau finanța sau începe lucrări, conform legilor emise de aceeași coaliție, să mai facă vreo mișcare în PNRR, doar Guvernul are voie, prin excepție, să facă orice vrea: să contracteze, să finanțeze, să suplimenteze, orice.”

Controverse privind pragul de 30% al lucrărilor

Senatorul observă că ordonanța introduce un criteriu dificil de verificat: continuarea doar a proiectelor care au atins cel puțin 30% execuție fizică, deși toate trebuiau oricum finalizate până la 31 august 2026.

„A doua observație ține de o nebunie legislativă specifică birocrației noastre mioritice: cică vor continua doar lucrările la care stadiul fizic realizat este de 30% și care pot fi terminate până la finalul lunii august 2026. Păi, în cadrul PNRR, nu putea fi semnat niciun contract care nu era gata până pe 31 august 2026!. Deci a încălcat legea vechiul guvern cumva? De ce nu există o răspundere penală /civilă pentru încălcarea legii?”

Cum se va măsura progresul real al lucrărilor

O altă problemă semnalată este modalitatea prin care autoritățile locale ar putea „umfla” cifrele progresului pentru a salva anumite proiecte.

„Referitor la stadiul de 30% a lucrărilor, puteți să vă imaginați cum se va face această constatare de către primării sau alte instituții? Nu cumva vor trece din pix 31% acolo unde era 29%? Nemaivorbind de faptul că este foarte greu să determini stadiul fizic dacă nu ai situații de lucrări întocmite la zi, adică ignorând etapele prevăzute în contractele de atribuire.”

Avocatul Piperea acuză compllicitate statului cu mutinașionale, în timp ce austeriateate acade pe umerii românilor de rând

Riscul unor procese interminabile

Peiu avertizează că suspendarea contractelor deja atribuite poate genera litigii costisitoare cu firmele afectate.
„A patra observație se referă la faptul că toate lucrările suspendate pot genera procese nesfârșite cu firmele cărora li se atribuiseră contractele, pe bună dreptate.”

Întrebări legate de vinovați și responsabilitate penală

Senatorul ridică problema supracontractării, invocând chiar declarațiile lui Ilie Bolojan, și cere răspunsuri privind cine a aprobat contracte fără finanțare.

„În fine, ultima întrebare: cât de mare este subcontractarea reală, cine se face vinovat de ea și de ce nu răspund vinovații penal și civil pentru prejudiciul creat?

Deunăzi, Bolojan însuși a vorbit de o supracontractare de 20 de miliarde de euro, cifră perfect necredibilă. Deci , care este suma reală supracontractată?
Cine sunt demnitarii care au decis și semnat pentru semnarea unor contracte pentru care nu exista finanțare? Au fost trimise sesizări penale către Parchete în aceste cazuri?
Este moral ca un ministru precum Sorin Grindeanu să poată decide semnarea unor contracte pentru care nu este asigurată finanțarea și să nu ajungă să răspundă penal și civil?”

Promisiuni electorale pe datorie

În final, Peiu atrage atenția că partidele aflate la guvernare au câștigat alegerile din 2024 cu promisiuni care s-ar putea dovedi fără acoperire.
„Până la urmă, PSD, PNL și UDMR au câștigat majoritatea la alegerile din 2024 , atât locale cât și generale, promițând aceste contracte, care se pare că nu aveau asigurată finanțare.”

Guvernul Bolojan pregăteşte blocarea transferurilor şi detaşărilor între instituții. Majoritatea concursurilor se suspendă