Conform producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase din România ce fac parte din asociația patronală Spirits România, cei mai afectați sunt producătorii cu capacități de producție locală, ale căror costuri au crescut dramatic în ultimul an, pe fondul crizelor generate de pandemie și de războiul din Ucraina. Costul materiilor prime și al materialelor s-a mărit cu valori cuprinse între 30% și 80%, punând deja o mare presiune pe costurile de producție.
O creștere suplimentară cu aproximativ 15% (inflația anuală prognozată pe anul 2022) de la 1 ianuarie 2023 ar determina o creștere a prețului la raft al băuturilor spirtoase cu concentrație alcoolică de 40% grade cu minimum 4.5 lei/litru.
Industria locală a demonstrat că majorarea accizei la băuturile spirtoase acționează în detrimentul pieței fiscalizate și conduce la creșterea consumului de alcool nefiscalizat. Conform datelor asociației, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în ultimii 6 ani scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 171,75 milioane euro în 2021 pentru toată piața băuturilor spirtoase.
Alcoolul contrafăcut va face tot mai multe victime
Acest trend se poate inversa în urma creșterii accizei, iar alcoolul contrafăcut va face din ce în ce mai multe victime, conform producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase. Într-un singur caz, în 2020, 17 oameni au murit la Iași, dupa ce au consumat alcool contrafăcut.
Soluția propusă de industrie este amânarea actualizării nivelului accizei la alcool și băuturi alcoolice cu inflația anuală până la 1 ianuarie 2024 și limitarea creșterii anuale la un maxim de 5%, care să protejeze industria de șocurile inflaționiste.
