BACALAUREAT 2016. În opinia acestuia, elevii care au încadrat ”Enigma Otiliei”, de pildă, în categoria romanului psihologic nu au greşit. Mai dificil este la subiectul de la profil real, nu atât în privinţa apartenenţei la interbelic, deşi şi aici există o nuanţă, aceea a prelungirii perioadei interbelice până la instalarea cenzurii, în 1947, cât în privinţa definirii ”viziunii asupra lumii”, aşa cum era cerinţa examenului.
După un subiect considerat interpretabil de unii elevi, la examenul de matematică de la Evaluarea Naţională, soldat cu o petiţie dusă de câteva zeci de mii de părinţi la Ministerul Educaţiei, în mediul virtual au apărut noi petiţii, de astă-dată legate de examenul de limbă şi literatură română de la bacalaureat. Unii elevi ar vrea ca ”Moromeţii” să fie considerat roman interbelic, alţii ar vrea ca romanul psihologic să cuprindă şi romanele”Enigma Otiliei” şi ”Ion”.
Dincolo de hilar şi ironii, în spatele confuziilor se ascund şi nişte probleme reale, legate de programă, de definirea termenilor şi de formularea subiectelor, consideră criticul literar Nicolae Manolescu.
”Romanul «Enigma Otiliei» poate fi foarte bine încadrat la roman psihologic. Terminologia nu este neapărat bătută în cuie. Mai greu de spus care nu e psihologic; din moment ce toate romanele au personaje umane, să zic aşa, toate sunt psihologice, în sens larg. Eu am propus formula mea, cu doric, ionic şi corintic, tocmai ca să evit aşa ceva şi «Enigma Otiliei» e un roman doric de tip clasic, nu e un roman ionic, unde intră majoritatea romanelor psihologice din anii 1930, dar nu e o greşeală, mai ales că e o problemă de psihologie foarte clară”, argumentează Nicolae Manolescu.
Din punctul acestuia de vedere adevărata greşeală este utilizarea termenului ”psihologic”: ”Psihologic, nepsihologic, e foarte greu de spus. În sens larg, toate romanele sunt psihologice, încât nu ai cum să tragi o linie. Vreau să îmi explice şi mie cineva cum să nu fie psihologică problema, tema unui roman. Ar trebui să se ocupe de animale, de păsări... ”
În ceea ce priveşte subiectul de limbă şi literatură română pentru absolvenţii profilului real, criticul literar consideră subiectul unul dificil şi nu lipsit de ambiguitate. Elevilor li s-a cerut să prezinte viziunea asupra lumii dintr-un roman interbelic, într-o viziune largă, cel publicat în perioada de după primul război mondial şi ”putem merge până în 1947, până apare cenzura”, consideră Manolescu: ”Greu, oricum elevii nu fac altceva decât să povestească romanul, în cel mai bun caz. Tema e dificilă. Eu am încercat tot timpul să propun nişte termeni care să nu fie echivoci. Ce înseamnă de fapt viziune? Înseamnă filosofie, înseamnă perspectivă, înseamnă interpretare? Şi pe urmă, viziunea cui, a autorului, a naratorului, a personajului?”
Problema majoră, spune Nicolae Manolescu, este aceea a inadecvării subiectelor, pentru că ele sunt alcătuite de persoane care nu au predat ”o oră”: ”Eu aş formula subiectele mult mai simplu. În primul rând, cei care fac subiectele nu se pricep, ce să ne mai ascundem după deget? Sunt oameni care în loc să stea la şcoală şi să predea fac parte din tot felul de comisii. Nu au legătură cu şcoala, e exact aceeaşi poveste care a apărut odată cu manualele opţionale. În multe cazuri, ele erau făcute nu de profesori de la liceu, ci de la universitate şi care nu predaseră în viaţa lor o oră”.
Mai mult, nu trebuie scăpată din vedere miza autentică a predării, aceea de a-l face pe elev să înţeleagă şi să găsească întrebări şi răspunsuri pe cont propriu: ”Aici e toată chestia: eu vreau să îl fac pe copil să citească, să discut cu el. Altfel, de ce să citesc romanul, numai ca să spun dacă e psihologic sau dacă nu e psihologic? Şi eu m-aş revolta şi pe bună dreptate. Şi care e problema dacă e psihologic sau nu? Cu puţină rigoare, îţi dai seama că poţi să spui şi că e, şi că nu e. Încă o dată: care este antonimul, roman nepsihologic? Acela cu ce e, nu e cu oameni? Eu m-am străduit când am scris «Arca lui Noe» să găsesc o terminologie cât de cât precisă, să nu existe echivoc, un roman doric nu e totuna cu unul ionic, pentru următoarele motice: unu, doi, trei”.
La profilul Umanist, la primul subiect elevii au avut de rezolvat cerinţe vizând un fragment din "Citadela sfărâmată ”de Horia Lovinescu. Al doilea subiect a constat în scrierea unui text argumentativ de 1500-300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezbvoltarea personală. La ultimul subiect, elevilor li s-a cerut să redacteze un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.
La profilul Real, la primul subiect elevii au primit un text la prima vedere din piesa de teatru "Madona” de Tudor Muşatescu. La subiectul al doilea, absolvenţii de clasa a XII-a au avut de realizat un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul jocurilor pe calculator în viaţa tinerilor, iar la subiectul al treilea au avut de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume şi viaţă într-un roman interbelic.
