Actual· 5 min citire

BACALAUREAT 2016. Nicolae Manolescu: "În sens larg, toate romanele sunt psihologice"

BACALAUREAT 2016. Nicolae Manolescu: "În sens larg, toate romanele sunt psihologice"

BACALAUREAT 2016. Nicolae Manolescu: "În sens larg, toate romanele sunt psihologice"

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 5 iul. 2016, 13:37

BACALAUREAT 2016. Vor exista confuzii și interpretări la examenele de limbă și literatură română de la bacalaureat atâta vreme cât terminologia folosită este ea însăși confuză, cum este cazul categoriei de ”roman psihologic”, consideră criticul literar Nicolae Manolescu, care argumentează că orice roman este, în sens larg, psihologic, de vreme ce are de-a face cu personaje umane, scrie News.ro.

BACALAUREAT 2016. În opinia acestuia, elevii care au încadrat ”Enigma Otiliei”, de pildă, în categoria romanului psihologic nu au greșit. Mai dificil este la subiectul de la profil real, nu atât în privința apartenenței la interbelic, deși și aici există o nuanță, aceea a prelungirii perioadei interbelice până la instalarea cenzurii, în 1947, cât în privința definirii ”viziunii asupra lumii”, așa cum era cerința examenului.

După un subiect considerat interpretabil de unii elevi, la examenul de matematică de la Evaluarea Națională, soldat cu o petiție dusă de câteva zeci de mii de părinți la Ministerul Educației, în mediul virtual au apărut noi petiții, de astă-dată legate de examenul de limbă și literatură română de la bacalaureat. Unii elevi ar vrea ca ”Moromeții” să fie considerat roman interbelic, alții ar vrea ca romanul psihologic să cuprindă și romanele”Enigma Otiliei” și ”Ion”.

Dincolo de hilar și ironii, în spatele confuziilor se ascund și niște probleme reale, legate de programă, de definirea termenilor și de formularea subiectelor, consideră criticul literar Nicolae Manolescu.

”Romanul «Enigma Otiliei» poate fi foarte bine încadrat la roman psihologic. Terminologia nu este neapărat bătută în cuie. Mai greu de spus care nu e psihologic; din moment ce toate romanele au personaje umane, să zic așa, toate sunt psihologice, în sens larg. Eu am propus formula mea, cu doric, ionic și corintic, tocmai ca să evit așa ceva și «Enigma Otiliei» e un roman doric de tip clasic, nu e un roman ionic, unde intră majoritatea romanelor psihologice din anii 1930, dar nu e o greșeală, mai ales că e o problemă de psihologie foarte clară”, argumentează Nicolae Manolescu.

Din punctul acestuia de vedere adevărata greșeală este utilizarea termenului ”psihologic”: ”Psihologic, nepsihologic, e foarte greu de spus. În sens larg, toate romanele sunt psihologice, încât nu ai cum să tragi o linie. Vreau să îmi explice și mie cineva cum să nu fie psihologică problema, tema unui roman. Ar trebui să se ocupe de animale, de păsări... ”

În ceea ce privește subiectul de limbă și literatură română pentru absolvenții profilului real, criticul literar consideră subiectul unul dificil și nu lipsit de ambiguitate. Elevilor li s-a cerut să prezinte viziunea asupra lumii dintr-un roman interbelic, într-o viziune largă, cel publicat în perioada de după primul război mondial și ”putem merge până în 1947, până apare cenzura”, consideră Manolescu: ”Greu, oricum elevii nu fac altceva decât să povestească romanul, în cel mai bun caz. Tema e dificilă. Eu am încercat tot timpul să propun niște termeni care să nu fie echivoci. Ce înseamnă de fapt viziune? Înseamnă filosofie, înseamnă perspectivă, înseamnă interpretare? Și pe urmă, viziunea cui, a autorului, a naratorului, a personajului?”

Problema majoră, spune Nicolae Manolescu, este aceea a inadecvării subiectelor, pentru că ele sunt alcătuite de persoane care nu au predat ”o oră”: ”Eu aș formula subiectele mult mai simplu. În primul rând, cei care fac subiectele nu se pricep, ce să ne mai ascundem după deget? Sunt oameni care în loc să stea la școală și să predea fac parte din tot felul de comisii. Nu au legătură cu școala, e exact aceeași poveste care a apărut odată cu manualele opționale. În multe cazuri, ele erau făcute nu de profesori de la liceu, ci de la universitate și care nu predaseră în viața lor o oră”.

Mai mult, nu trebuie scăpată din vedere miza autentică a predării, aceea de a-l face pe elev să înțeleagă și să găsească întrebări și răspunsuri pe cont propriu: ”Aici e toată chestia: eu vreau să îl fac pe copil să citească, să discut cu el. Altfel, de ce să citesc romanul, numai ca să spun dacă e psihologic sau dacă nu e psihologic? Și eu m-aș revolta și pe bună dreptate. Și care e problema dacă e psihologic sau nu? Cu puțină rigoare, îți dai seama că poți să spui și că e, și că nu e. Încă o dată: care este antonimul, roman nepsihologic? Acela cu ce e, nu e cu oameni? Eu m-am străduit când am scris «Arca lui Noe» să găsesc o terminologie cât de cât precisă, să nu existe echivoc, un roman doric nu e totuna cu unul ionic, pentru următoarele motice: unu, doi, trei”.

La profilul Umanist, la primul subiect elevii au avut de rezolvat cerințe vizând un fragment din "Citadela sfărâmată ”de Horia Lovinescu. Al doilea subiect a constat în scrierea unui text argumentativ de 1500-300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezbvoltarea personală. La ultimul subiect, elevilor li s-a cerut să redacteze un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte particularități de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat.

La profilul Real, la primul subiect elevii au primit un text la prima vedere din piesa de teatru "Madona” de Tudor Mușatescu. La subiectul al doilea, absolvenții de clasa a XII-a au avut de realizat un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul jocurilor pe calculator în viața tinerilor, iar la subiectul al treilea au avut de redactat un eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema și viziunea despre lume și viață într-un roman interbelic.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual