"Îmi cereți un lucru greu de estimat în momentul de față, pentru că sunt și aici soluții tehnice diferite ce pot fi implementate și, în funcție de soluția tehnică, vom putea avea și un cost. Dar, oricum, nu este un cost mic, asta cu siguranță. (...) Sper ca în maxim o lună să putem avea un proiect gata de a fi pus în dezbatere publică", a afirmat Cazanciuc la plecarea de la ședința CSM, scrie Agerpres.
El a precizat că, în prezent, proiectul de act normativ este în lucru Ministerul Justiției și că este elaborat împreună cu Poliția Română și Administrația Națională a Penitenciarelor.
"Sunt mai multe aspecte de pus la punct atât din punct de vedere legal, cât și tehnic. Într-un fel va trebui gestionată chestiunea pe arestul preventiv și în alt fel pe executarea pedepselor. (...) Principala preocupare este să clarificăm la nivel normativ răspunderile în acest proiect: cine va implementa acest concep, în ce condiții se poate implementa și cu ce resurse. (...) Sunt mai multe variate ce pot fi avute în vedere. (....) Nu împiedică în niciun caz instanțele să pronunțe alte soluții. (...) Experiențele în Europa sunt extrem de diverse. În jur de 15-20 de state din UE au implementat proiectul, unele cu succes, altele cu mai puțin succes. Este o chestiune de balanță în acordarea resurselor pentru acest proiect", a subliniat Cazanciuc.
Referitor la faptul că unele persoane arestate la domiciliu nu și-au respectat obligațiile, ceea ce ar determina urgentarea acestui proiect, ministrul Justiției a spus că, din contră, arată că autoritățile trebuie să fie atente în stabilirea mecanismului de implementare.
"Nu, asta ne arată că trebuie să fim foarte atenți când vrem să implementăm un asemenea proiect. E un proiect ce trebuie implementat, e un proiect revoluționar dar trebuie foarte bine puși la punct toți pașii. (...) Din moment ce este în cod (n.r. — Codul de procedură penală), cred că România este pregătită să accepte o asemenea soluție, dar trebuie să fim foarte atenți cum trebuie să facem pașii concreți. În momentul în care s-a luat o măsură și cineva nu a respectat obligațiile, trebuie foarte bine pus la punct mecanismul de revocare a unei asemenea măsuri", a explicat ministrul.
El a mai susținut că nu se pune în discuție o eventuală abrogare a articolului care prevede brățările de supraveghere.
"Nu am luat în calcul ideea abrogării acestui articol. Din contră, doar încercăm să punem la punct un mecanism care să funcționeze, nu să fie doar un mecanism ce arată bine pe hârtie dar în practică să nu poată fi aplicat", a mai spus Cazanciuc.
Măsura arestului la domiciliu a intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, odată cu noul Cod de procedură penală, scrie Agerpres.
Potrivit art. 221 din noul Cod de procedură penală, "(1) Măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta. (2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligații: a) să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu alte persoane stabilite de organul judiciar. (3) Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere".
Tot art. 221 stipulează că, la cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
De asemenea, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără permisiunea judecătorului, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa și organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în fața căruia se află cauza.
Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligațiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliție poate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, fără învoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.
În cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credință măsura arestului la domiciliu sau obligațiile care îi revin ori există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, judecătorul, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Deși Codul de procedură penală prevede la art. 221, alin. (3), că "Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere", autoritățile nu au achiziționat încă brățările electronice de supraveghere a persoanelor arestate la domiciliu.
