Cazurile, aproape dublate în doar un an
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, medicii raportează o evoluție fără precedent: de la aproximativ 250 de pacienți lunar în 2024, numărul persoanelor care se prezintă cu simptome severe de anxietate a urcat la peste 520 în 2025. Specialiștii avertizează că aceste date reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece o parte consistentă a populației evită consultul psihiatric sau psihologic.
Printre factorii principali care alimentează această criză se numără:
Problemele socio-economice, România având una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din UE;
Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, în special în mediile vulnerabile;
Stigmatizarea persoanelor care solicită ajutor psihologic;
Expunerea intensă la mediul digital, care amplifică stresul în rândul adolescenților – România fiind în topul țărilor europene în ceea ce privește bullying-ul online.
Ce se întâmplă în creierul unei persoane cu anxietate
Anxietatea nu se manifestă doar prin griji excesive sau disconfort fizic; efectele sale sunt vizibile și în structura și funcționarea rețelelor neuronale. Investigarea activității electrice cerebrale prin tehnici moderne – inclusiv qEEG – arată un tipar recurent în rândul pacienților anxioși.
Persoanele afectate prezintă:
hiperactivarea reţelei implicite (default mode network), regiune responsabilă de gândurile repetitive și anticipările negative;
supraconectivitate în zonele implicate în răspunsul la stres, ceea ce menține creierul într-o stare de alertă chiar și în repaus;
activitate frontală dezechilibrată, asociată cu dificultăți de concentrare, tulburări de somn și epuizare mentală.
Cu alte cuvinte, creierul unui pacient cu anxietate funcționează adesea ca și cum „ar căuta pericole” chiar și atunci când nu există stimuli amenințători.
Într-un moment în care anxietatea afectează un număr tot mai mare de români, metodele de neuroreglare deschid o alternativă validată științific pentru cei care nu găsesc răspuns în terapiile tradiționale.
