„Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanţa competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.
Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosință a acestui imobil.
Având în vedere că pârâții au refuzat plata voluntară, în cadrul acțiunii s-a solicitat instanţei şi instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite statului.
Asigurăm opinia publică de faptul că vor fi întreprinse cu celeritate toate măsurile legale în vederea apărării tuturor intereselor Statului Român”, se arată în comunicatul celor de la ANAF.
Klaus Iohannis, datorii de 4,7 milioane de lei la stat
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost notificat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în luna august să plătească o sumă totală de 4,7 milioane de lei. Această sumă reprezintă chiriile încasate, plus penalități și dobânzi, pentru un imobil din Sibiu pe care l-a pierdut definitiv în instanță.
Familia Iohannis a deținut imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu numărul 29 în perioada 1999-2016, timp în care a încasat peste 320.000 de euro din chiria plătită de Raiffeisen Bank pentru spațiul de la parter. Conform investigațiilor Riseproject.ro din 2015, Iohannis ar fi folosit acești bani pentru a achiziționa alte trei case, obținând astfel venituri suplimentare din închiriere.
În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a stabilit că soții Iohannis dețineau imobilul în mod nelegal, iar titlul lor de proprietate a fost radiat din cartea funciară în aprilie 2016. Recent, ANAF a emis o somație de plată legală pentru suma finală de 4,7 milioane de lei.
De asemenea, în septembrie 2024, familia Iohannis a pierdut și un al doilea imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru 35. Acest al doilea litigiu a fost unul dintre cele care au complicat și întârziat încercările statului român de a recupera spațiul din strada Nicolae Bălcescu, în ciuda deciziei judecătorești definitive din 2015.
