Amintiri din Epoca de Aur. Cum sărbătoreau românii pe 23 august, înainte de '98

După cel de-al Doilea Război Mondial, 23 august a devenit ziua națională a României, sărbătorită cu fast, în fiecare an, de regimul comunist.

În prima parte a perioadei comuniste, în anii ’50, sărbătoarea de 23 august era eclipsată de 1 mai, Ziua Muncii. În anii ’60 ambele zile erau prilej de mare sărbătoare. Abia în anii ’70 ziua naţională s-a impus ca importanţă.

Timp de decenii, pâna în 23 august 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii scoși din uzine, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale lui Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Pe Stadionul 23 august se țineau manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice. Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte.

Zeci de mii de oameni participau la spectacole grandioase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate. După paradă, oamenii ieșeau cu mic cu mare la mici și bere.

Istoricul zilei de 23 august

- Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai şi prim ministrul Petru Groza se boicotau reciproc, în conditiile în care regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase.

- Abia din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sarbătoarea de la 23 august avea un rol central.

- Se sărbătorea la 23 august „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist", cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.

- Ulterior, pe măsură ce regimul lui Nicolae Ceauşescu a început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, semnificația zilei de 23 august s-a schimbat.

Sursa: click.ro