Actual· 3 min citire

Alex Găvan: Aspretele, peștele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani, aflat în pragul dispariției, reconfirmat pe valea Vâlsanului

Alex Găvan: Aspretele, peştele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani, aflat în pragul dispariţiei, reconfirmat pe valea Vâlsanului / Foto: Fundaţia Alex Găvan / Andrei Togor, Marcus Drimbea

Alex Găvan: Aspretele, peştele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani, aflat în pragul dispariţiei, reconfirmat pe valea Vâlsanului / Foto: Fundaţia Alex Găvan / Andrei Togor, Marcus Drimbea

Publicat21 oct. 2020, 18:22
Actualizat22 oct. 2020, 07:37

Aspretele, peștele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani, aflat în pragul dispariției iminente, a putut fi filmat și fotografiat, miercuri dimineață, pe valea Vâlsanului, în Munții Făgărașului, anunță alpinistul și activistul de mediu Alex Găvan, inițiatorul campaniei de salvare de la dispariție a aspretelui, remarcând că, astfel, au putut fi realizate "primele imagini video după mulți ani de incertitudine".

"Această dimineață ne dăruiește una dintre cele mai minunate vești. Este legată de peștele nostru național, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de folsilă vie, veche de 65 de milioane de ani și contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafața planetei. Este cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. Sunt emoționat să vă împărtășesc că, pentru prima dată după mulți ani, aspretele se destăinuie oamenilor în imagini video. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii și prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor și Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noștri de la Asociația Aqua Crisus), aflați în cadrul unei sesiuni de pescuit științific pe valea Vâlsanului, ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei", a declarat Alex Găvan, pentru News.ro.
 
Alex Găvan subliniază că, deși în 1956, când a fost descoperit, aspretele se mai regăsea și în râurile Argeș și Doamnei, din cauza modului neînțelept în care oamenii aleg să exploateze resursele planetei, în prezent, arealul său este limitat la o porțiune de doar câțiva kilometri pe un singur râu, izvorâtor din Munții Făgărașului.

Conform activistului de mediu, au fost identificate incidental 12 exemplare de asprete în unul dintre cele două sectoare de monitorizare studiate.

"Imediat în amonte de arealul în care a fost identificată specia există nu mai puțin de 3 fragmentări antropice ale albiei, fragmentări impasabile de către asprete și alte organisme acvatice. Acestea fac imposibilă migrația aspretelui în amonte de ele. Fragmentarea habitatului speciei în sectoare extrem de reduse crește considerabil riscul dispariției speciei, risc deja aflat la cote maxime. În cadrul proiectului nostru am inclus și asigurarea conectivității râului prin construirea de scări de pești sau chiar eliminarea totală a acestor fragmentări, acolo unde condițiile o impun", explică Alex Găvan.

Totodată, el amintește că, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului Argeș, "pentru asprete, cea mai importantă specie de pește din zonă, principalul pericol îl reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan" de către Hidroelectrica, compania care administrează barajul. Statul român deține, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, 80% din acțiunile companiei, iar restul de 20% aparțin Fondului Proprietatea.

"Cea mai profitabilă companie de stat din România nu respectă legea apelor. Practic, statul român își încalcă astfel propriile legi, uitându-se doar la profitul de natură strict financiară, în detrimentul biodiversității. Iar toate astea se întâmplă în condițiile în care, conform suplimentului pentru ape dulci al raportului Planeta Vie pentru 2020 al WWF, "speciile de apă dulce suferă un declin de 4% pe an, fiind mai amenințate cu dispariția decât speciile terestre. Întreruperea rutelor de migrație ale peștilor reprezintă o cauză responsabilă pentru acest declin." De asemenea, conform aceluiași raport, am pierdut aproape 70% din populațiile de vertebrate din fauna sălbatică, în medie, în ultimii 50 de ani", argumentează Alex Găvan.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual