Viața modernă ne impune să petrecem tot mai mult timp în interior și, conform unui raport al Agenției de Mediu a SUA, aerul pe care îl inhalăm poate fi de 2 până la 5 ori mai poluat decât cel exterior!
Mai mult, în ultima perioadă, s-a constatat o creștere alarmantă a concentrației de alergeni, chiar și de 200%, în clădirile ai căror pereți au fost placați cu polistiren și care au ferestre PVC care împiedică o bună ventilație.
Conform “Healthy Homes Barometer 2017 – Buildings and Their Impact on the Health of Europeans”, 2,2 milioane de europeni suferă de astm bronșic ca urmare a condițiilor improprii în care locuiesc iar anual se cheltuiesc cca. 40 milioane euro pentru tratarea astmului și altor afecțiuni bronho-respiratorii.
Poluanți fizici - umiditatea excesivă, radonul, praful, fibrele (în special de azbest), câmpurile electrice și magnetice, etc. pot cauza cele mai diverse simptome, de la uscăciunea căilor respiratorii, la pierderi de memorie și dificultăți de concentrare până la cancer.
Poluanți biologici - microbii, virușii, bacteriile, polenul și mirosurile care se dezvoltă în aerul interior și care provin de la ființe umane, animale de casă, acarieni, gândaci, plante de interior, mucegai etc. pot provoca alergii, afecțiuni ale căilor respiratorii.
Poluanți chimici – Compușii Organici Volatili (COV) fac parte integrantă din mediul nostru ambient, fiind emiși de materiale de construcții, lacuri și vopsele, mobilier din PAL, produse de curățenie, mochetă etc. Efectele poluării chimice asupra stării de sănătate sunt multiple și merg de la simpla percepție senzorială la efecte foarte grave, care pot afecta sistemul respirator, sistemul nervos sau gastro-intestinal. Anumiți poluanți chimici – de exemplu, formaldehida, sunt încadrați chiar în categoria substanțelor cancerigene.
Un studiu efectuat în 4 țări – Grecia, Franța, Olanda și Germania, a analizat mostre de aer luate din dormitoarele copiilor, proaspăt renovate și mobilate. S-a constatat că 40% din ele prezentau o concentrație de COV și formaldehidă peste nivelul recomandat (10μg/mᶟ formaldehidă, 200μg/mᶟ ≥ total COV). Atât formaldehida, cât și o parte dintre hidrocarburile detectate – benzen, toluen, ftalați etc., aveau ca sursă vopselele folosite pentru pereți și tavane precum și cele pentru mobilă.
Conform Indexului UE, concentrația de formaldehidă nu ar trebui să depășească maximum 1μg/mᶟ în spațiile pentru copii, pe de o parte pentru că sistemul lor respirator este mult mai vulnerabil decât al adulților, pe de altă parte pentru că emisiile de formaldehidă sunte lente (până la 2 ani!), deci expunerea copiilor este pe termen lung.
O altă statistică, la fel de alarmantă, indică faptul că la nivel european sunt circa 100.000 de copii din mediul școlar diagnosticați cu astm. Tocmai de aceea, Institutul pentru Sănătatea și Protecția Consumatorilor din cadrul Comisiei Europene a finanțat un studiu, la care a participat și România, intitulat “SINPHONIE – Poluarea interioară în școli și starea de sănătate” și a elaborat un “Ghid pentru un mediu sănătos în școlile europene” care recomandă limitarea surselor de formaldehidă și Compuși Organici Volatili.
Sursa