Alegerile prezidenţiale din Libia se îndreaptă spre un EȘEC total. Cu ce probleme se confruntă țara

Scrutinul anunţat pentru 24 decembrie ar fi primul în istoria statului nord-african. Ar avea drept de vot aproape 2,5 milioane de alegători. Procesul electoral a fost tutelat de ONU, pentru a pune capăt haosului instaurat după căderea regimului lui Moammar Gaddafi în 2011.

Însă, cu zece zile înainte de data alegerilor, campania electorală încă nu a început, iar publicarea listei finale de candidaţi a fost amânată pe termen neprecizat. Aşadar, deşi duminică guvernul a anunţat că este gata pentru organizarea votării, este foarte putin probabil ca procedura să se finalizeze.

Amânarea este un scenariu care se conturează deja de câteva săptămâni. 

În acest context, consideră Jamal Benomar, fost adjunct al secretarului general al ONU, "alegerile ar putea face mai mult rău decât bine, din cauza faliilor adânci din societate şi politică". 

Totuşi, după ani de lupte între puterile rivale din estul şi vestul Libiei, în martie s-a instalat un guvern interimar, al cărui obiectiv este să ducă la bun sfârşit tranziţia până la alegeri.

În vestul ţării sunt desfăşurate mai multe miliţii; estul este în continuare controlat de mareşalul Khalifa Haftar, care este în acelaşi timp candidat la preşedinţie. În regiunea Tripolitania din vest, Haftar este antipatizat de când a încercat să cucerească capitala, în 2019-2020.

Printre cei circa 100 de candidaţi se numără şi Seif al-Islam Gaddafi, fiul fostului dictator ucis în timpul revoltei populare din 2011, sau premierul interimar Abdelhamid Dbeibah, care promisese că nu va candida.

Comunitatea internaţională doreşte însă alegerile, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă, şi "împinge înainte orbeşte acest proces electoral, fără a ţine cont de riscuri", arată Peter Millett, fost ambasador britanic în Libia.