În Libia ar trebui să aibă loc peste zece zile alegeri prezidențiale, dar e tot mai îndoielnic că se va putea, apreciază marți AFP. Agenția observă că încă nu există nici măcar o listă oficială de candidați, iar dezacordurile între taberele rivale persistă.
Scrutinul anunțat pentru 24 decembrie ar fi primul în istoria statului nord-african. Ar avea drept de vot aproape 2,5 milioane de alegători. Procesul electoral a fost tutelat de ONU, pentru a pune capăt haosului instaurat după căderea regimului lui Moammar Gaddafi în 2011.
Însă, cu zece zile înainte de data alegerilor, campania electorală încă nu a început, iar publicarea listei finale de candidați a fost amânată pe termen neprecizat. Așadar, deși duminică guvernul a anunțat că este gata pentru organizarea votării, este foarte putin probabil ca procedura să se finalizeze.
Amânarea este un scenariu care se conturează deja de câteva săptămâni.
În acest context, consideră Jamal Benomar, fost adjunct al secretarului general al ONU, "alegerile ar putea face mai mult rău decât bine, din cauza faliilor adânci din societate și politică".
Totuși, după ani de lupte între puterile rivale din estul și vestul Libiei, în martie s-a instalat un guvern interimar, al cărui obiectiv este să ducă la bun sfârșit tranziția până la alegeri.
În vestul țării sunt desfășurate mai multe miliții; estul este în continuare controlat de mareșalul Khalifa Haftar, care este în același timp candidat la președinție. În regiunea Tripolitania din vest, Haftar este antipatizat de când a încercat să cucerească capitala, în 2019-2020.
Printre cei circa 100 de candidați se numără și Seif al-Islam Gaddafi, fiul fostului dictator ucis în timpul revoltei populare din 2011, sau premierul interimar Abdelhamid Dbeibah, care promisese că nu va candida.
Comunitatea internațională dorește însă alegerile, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă, și "împinge înainte orbește acest proces electoral, fără a ține cont de riscuri", arată Peter Millett, fost ambasador britanic în Libia.
