Mă întreb oare, de ce nu se întamplă la fel și cu sănătatea ? Să mergem la medic să ne controlăm periodic, chiar dacă nu ne doare încă nimic, să investim în sănătate așa cum de obicei o facem în ultimele tipuri de plasme TV sau telefoane de ultimă generație, să ne informăm despre drepturile și responsabilitățile noastre ca pacienți așa cum inspectăm specificațiile unui produs înainte de a plasa o comandă ?
Este drept că serviciile din sistemul public de sănătate, de cele mai multe ori, sunt exponente ale unui altfel de Black Friday… 2 la preț de 1 se traduce de fapt prin doi bolnavi care trebuie să împartă același pat pentru că spitalele nu mai fac față aglomerării. 50% discount, înseamnă ca pentru aceeași bani primești doar jumătate din ofertă, adică ai parte de spitalizare dar trebuie să-ți aduci de acasă toate celelalte necesare, de la medicamente, pansamente și seringi, până la lenjeria de pat pe care să agonizezi în liniște cât de bucuri de „cazare”. Eh, și dacă de obicei ne bucurăm când auzim de lichidări de stoc pentru că asta înseamnă ca avem șansa să găsim produse de calitate la un preț de nimic, și asta pentru că nu le-a vrut nimeni sau, pur și simplu, au uitat de ele, în sănătate, principiul de lichidare de stoc ar avea alte conotații. Dacă ne uităm puțin la sistemul nostru de sănătate, ne dăm seama că, de fapt, în lichidare de stoc se află spitalele publice, cele cu pereți scorojiți și instalații ruginite, de care pare că autoritățile au uitat.
Dar, asta nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm cu lipsurile. Sau să așteptăm mereu ca totul să vină de la alții. Căci, putem, înainte de toate, să încercăm să prevenim. Cu toate acestea, 65% din români nu îşi fac analizele de sânge cu regularitate, 80% nu fac sport și 66% nu au o dietă echilibrată, potrivit datelor relevate de studiul „Sănătatea ca o prioritate” realizat de GfK în iunie 2016 pe un eșantion de femei și bărbați cu vârsta cuprinsă între 20 și 60 de ani, reprezentativ la nivel național.
În același timp, prevenția și stilul de viață sănătos nu sunt suficiente, iar pacienții români trebuie să beneficieze de tratamente și servicii medicale adecvate standardelor vremii și propriilor afecțiuni. Pe lângă creșterea alocărilor bugetare, sistemul de sănătate românesc - 4,1% din PIB față de 9,2%, 6,8%, în Italia sau 6,3% în Spania, sunt necesare și eficientizarea cheltuielor în sistem, investițiile în infrastructura sanitară, asigurarea accesului la tratament prin eliminarea birocrației excesive și multe alte măsuri pe termen lung, care să asigure sustenabilitate, standarde de calitate și profesionalism la nivelul altor sisteme de sănătate europene.
Suntem conștienți cu toții că este nevoie de o schimbare, însă nu la fel de conștienți că schimbarea trebuie să vină și din noi. Cât o să ne mai bucurăm deci de sănătate la reducere? E momentul să cerem mai mult ! E momentul să votăm pentru sănătate !
