Primul pas spre autonomia Ținutului Secuiesc. Inițiativa a fost publicată în Monitorul Oficial

Inițiativa legislativă stabilește "statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc" și a fost elaborată de un comitet de inițiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Potrivit legii, membrii comitetului nu pot fi persoane alese în funcție prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcție de primul-ministru sau membri ai vreunui partid politic. Inițiativa cetățenească a fost susținută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales președinte al comisiei de inițiativă. Inițiativa a fost susținută în parteneriat cu CNS (Consiliul Național Secuiesc).

Comisia Juridică a Senatului, anunț neașteptat privind proiectul pentru Autonomia Ținutului Secuiesc

Tokes nu se regăsește însă în lista membrilor comitetului de inițiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial. Proiectul este însoțit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituționale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entități statele distincte, paralelă cu statul național unitar român".

Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ. Articolul 1 din Constituție prevede că ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetățenilor la inițiativă legislativă, după elaborarea inițiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament.

La depunere, inițiativa trebuie să fie însoțită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituției, trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș. Regiunea autonomă va fi împărțită în 8 "scaune", reprezentând teritorii tradiționale secuiești, fiecare cu o reședință.

Care sunt prevederile de care ar beneficia

În Ținutul Secuiesc va fi instituită și limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învățământ, în cultură, în justiție și în administrație.

În privința administrației regionale, Ținutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare și un președinte, precum și alte autorități locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ținutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleși prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituția va fi însărcinată cu organizarea instituțiilor și va reprezenta regiunea, cu unele competențe apropiate Consiliilor Județene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnați, care vor aplica deciziile Consiliului și va exercita funcții de control și administrare, precum și bugetare.

Articolul 33 al inițiativei prevede că această Comisie va putea "dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio".

Tot Comisia va fi cea care va numi funcționari publici în diverse funcții, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu. Președintele Ținutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg și este ales de către cetățeni prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru președinți. Președintele va putea fi eliberat din funcție prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului.

Ce jurământ va rosti președintele 

Președintele va rosti următorul jurământ la investirea în funcție: "Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, câtvoi putea de bine, funcția care mi s-a încredințat, voi reprezenta și ocroti interesele populației Ținutului Secuiesc, voi respecta legile țării și deciziile autorităților regiunii, Constituția României". Legea prevede și că președinții vor avea imunitate pe durata mandatului, egală cu cea a demnitarilor. Potrivit propunerii legislative, președintele va propune Guvernului data desfășurării alegerilor din teritoriul regiunii, promulgă deciziile luate de Consiliu, solicită CCR control prealabil pe decizii și poate solicita referendumuri.

La nivelul scaunelor, vor fi înființate instituții noi de administrare, precum Consiliile și Comisiile, care vor prelua la nivel local competențele autorităților actuale în toate domeniile.

Autoritățile locale vor avea un "statut special", urmând ca Legea administrației locale să fie modificată pentru ca noile organisme să poată prelua atribuții. "Autoritățile locale dispun de prerogative discreționare în exercitarea competențelor transferate", se arată în proiect, fiind vorba aici despre educație, ordine publică, asistență socială, sănătate, mediu, comerț, vânătoare, silvicultură, agricultură, obiceiuri, tradiții, cultură, utilități publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.

 Autoritățile locale păstrează 90% din impozitul pe venit, 80% din taxele colectate 

Proiectul prevede că autoritățile locale vor putea păstra 90% din impozitul pe venit și 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii. Politica fiscală generală prevăzută în inițiativă arată că regiunea autonomă ar trebui să aibă asigurată "o sumă totală previzibilă de încasări proporționale cu competențele", respectiv să poată colecta și folosi banii în măsura în care autoritățile asigură funcționarea regiunii. "Pentru exercitarea propriei competențe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber", se arată în text. Proiectul are un capitol special dedicat "legăturii dintre stat și regiune", care prevede că Guvernul României numește un singur prefect în regiune, care "veghează asupra respectării legalității" și care are competențe de mediere în cazul unor divergențe între Regiune și Guvern.

Ce vor inițiatorii. Printre susținători, Tokes

Inițiatorii vor ca regiunea să aibă posibilitatea de a solicita rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului și Guvernului care vizează Ținutul Secuiesc. Proiectul prevede că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.

Președintele Ținutului Secuiesc și președinții scaunelor pot contesta prevederile legale în instanțe judecătorești, în cazul "lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradițional în regiune". Inițiativa cetățenească a fost susținută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales președinte al comisiei de inițiativă.

Inițiativa a fost susținută în parteneriat cu CNS (Consiliul Național Secuiesc). Tokes nu se regăsește însă în lista membrilor comitetului de inițiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.

Aviz negativ de la Consiliul Legislativ. Constituția: România, stat unitar 

Proiectul este însoțit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituționale, pentru că "vizează, practic, crearea unei entități statele distincte, paralelă cu statul național unitar român". Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ. Articolul 1 din Constituție prevede că ”România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”.