Bulgaria vrea să depună cererea de aderare la zona euro în momentul în care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi se bucură de sprijinul politic al actualei Comisii Europene.
Prezent la Bruxelles, premierul Boiko Borisov a anunţat că va prezenta cererea Bulgariei de a adera la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, vineri la o întâlnire cu liderii Eurogrupului.
Borisov a precizat că ministrul de Finanţe va discuta detaliile cererii Bulgariei cu omologii săi din Eurogrup, la o reuniune care va avea loc peste două săptămâni, în data de 14 iulie. Întrebat dacă ţara vecină va depune atunci o cerere pentru a adera la zona euro, Borisov a răspuns: "cel mai probabil da."
"Sunt invitat la o reuniune cu liderii Eurogrupului unde voi prezenta scrisorile şi candidatura noastră pentru a adera la anticamera zonei euro, pentru că îndeplinim toate cele cinci criterii", a spus Boiko Borisov cu ocazia summitului european care a început joi. "Iar mâine voi pune întrebarea de ce este necesar să fie modificate criteriile", a subliniat Borisov, făcând aluzie la o recomandare venită de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) potrivit cărora Bulgaria ar trebui să se alăture uniunii bancare înainte de intrarea în mecanismul ERM-2.
Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar.
Însă, faptul că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE precum şi corupţia răspândită au ridicat semne de întrebare cu privire la ambiţia Bulgariei de a se alătura zonei euro, potrivit Agerpres.
Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Când speră România să treacă la EURO
La Congresul PSD din martie 2018 președintele Liviu Dragnea a anunțat că vrea să propună în decembrie un calendar pentru aderarea la zona euro și a avansat data de 2024.
Este împins astfel cu doi ani termenul avansat vara trecută de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu. Anul 2019, așa cum a fost gândit în 2015 de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a fost abandonat demult.
În acest moment, România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie şi de convergenţă reală. Tratatul semnat în anii ’90 indică drept condiţii de aderare la moneda unică: stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea poziţiei fiscale, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb.
Mai exact, cele cinci criterii presupun menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb.
Dezvoltarea României şi rămânerea în urmă sunt principalele probleme care împiedică adoptarea mai devreme a monedei euro. La PIB-ul pe capul pe locuitor suntem printre ultimii din spațiul comunitar. Adică nu suntem competitivi pentru că ne lipseşte infrastructura, investițiile private și publice sunt la un nivel scăzut, iar distribuţia veniturilor este inegală în ţară.
Bucureştiul, de exemplu, poate intra foarte bine în zona euro, pentru că firmele de aici generează aproape 50% din cifra de afaceri cumulată, în timp ce județele din Moldova nu scot mai mult de 7-8%. Şi asta se reflectă în veniturile populaţiei. La infrastructură, suntem ultimii în Europa la kilometri de autostradă construiţi. Anul trecut au fost dați în folosință doar 15 kilometri și aceștia restanță din 2016.
