Conform datelor prezentate, 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile colectate din zona de coastă a României conțineau fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice identificate în organele interne și în țesuturile moi
Lucrarea, publicată în decembrie 2025, arată că particulele de plastic au fost găsite atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale tuturor celor trei specii analizate. Autorii studiului subliniază și existența unui transfer trofic al acestor particule, fenomen observat în special la rapană, specie care se hrănește cu organisme deja contaminate.
Cercetătorii atrag atenția asupra implicațiilor acestor rezultate, afirmând că „deoarece toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ele reprezintă căi potențiale de expunere la microplastice. Aceste rezultate subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind sursele, căile de mediu și posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de microplasticele din Marea Neagră”.
Compararea datelor cu studiile din Bulgaria
În cadrul analizei, specialiștii au comparat situația de pe litoralul românesc cu date obținute de cercetători bulgari în zonele Varna și Burgas. Concluziile arată că organismele colectate la malul mării în România prezintă o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice la toate cele trei specii studiate.
Această diferență este explicată prin poziționarea litoralului românesc în proximitatea gurilor de vărsare ale Dunării, aspect care, potrivit cercetătorilor INCDM, expune fauna marină locală la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra nivelului de poluare
În studiul realizat se menționează că „prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de proximitatea lor față de deversarea fluviului Dunărea, poziționată în zona de Nord a țărmului românesc, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic”. Această cantitate semnificativă de deșeuri transportate de fluviu este considerată un factor major în contaminarea organismelor marine din apropierea litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate în organismele analizate
Studiul detaliază compoziția particulelor de plastic găsite în cele trei specii. Conform datelor, „fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane, respectiv șprot, în timp ce fragmentele au reprezentat doar 7%, 2% și 1%”. Proporțiile diferă în funcție de specie și de organul analizat: la midii, fibrele au constituit 96% din particulele din glanda digestivă și 90% din cele din țesutul moale; la rapană, 97% dintre particulele din stomac au fost fibre, iar în țesutul moale au fost detectate exclusiv fibre; în cazul șprotului, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal.
Cercetătorii notează și distribuția culorilor microplasticelor, precizând că „microplasticele negre, albastre și transparente au reprezentat majoritatea particulelor găsite la toate cele trei specii, deși proporțiile lor relative au variat. La toate speciile, culorile dominante ale particulelor au diferit semnificativ, midiile caracterizate în principal prin particule albastre, melcii rapa prin particule negre și șprotul prin particule transparente, demonstrând contraste clare la nivel de specie în compoziția microplasticelor ingerate”.
Cine sunt autorii studiului și cum a fost finanțată cercetarea
Lucrarea intitulată „Microplastic Accumulation in Commercially Important Black Sea Fish and Shellfish: European Sprat (Sprattus sprattus), Mussels (Mytilus galloprovincialis) and Rapa Whelks (Rapana venosa)” este semnată de cercetătorii Andreea Mădălina Ciucă, Lucica Barbeș, Elena Daniela Pantea, George-Emanuel Harcotă, Cristian Sorin Danilov, Adrian Filimon și Elena Stoica.
Proiectul a beneficiat de finanțare din partea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE.
Noroc ... cu porția: peștele de Revelion a devenit un lux. Românii cumpără tot mai puțin
