Peștele – simbol al norocului și al „alunecării” ușoare în noul an
În credința populară, peștele este asociat cu belșugul și fluiditatea. Multe culturi îl consideră un semn al prosperității deoarece trăiește în apă, elementul care simbolizează curgerea lină a vieții. Ideea centrală din spatele superstiției este că cel care mănâncă pește la trecerea dintre ani va depăși obstacolele cu aceeași ușurință cu care înoată peștele.
Un alt motiv este legat de imaginea solzilor, care sunt adesea comparați cu monedele. De aici apare credința că peștele „cheamă” banii și atrage sporul în casă.
Alte obiceiuri respectate la trecerea dintre ani
Pe lângă pește, românii mai respectă o serie întreagă de ritualuri menite să le poarte noroc în anul ce vine:
12 boabe de strugure, câte una pentru fiecare lună a anului – fiecare boabă vine însoțită de o dorință.
Haine noi, pentru a intra în noul an cu energie proaspătă și abundență.
Bani în buzunar, simbol al prosperității și al unui an financiar favorabil.
Ușa lăsată deschisă la miezul nopții, gest menit să lase anul vechi să plece și să facă loc unuia mai bun.
Ritualul fetelor nemăritate, care pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr și un bănuț pentru a-și visa ursitul.
Importanța „primului musafir”: dacă în prima zi din an pragul casei este trecut de un bărbat, superstițiile promit noroc; dacă intră o femeie, tradiția spune că anul ar putea aduce provocări.
Chiar dacă pentru mulți aceste obiceiuri au devenit mai degrabă parte din farmecul Revelionului decât convingeri ferme, consumul peștelui rămâne unul dintre cele mai respectate ritualuri de sfârșit de an. Indiferent de câtă credință pun românii în simbolistica lui, tradiția continuă să fie prezentă la milioane de mese festive.
