Ziua Bujorului, serbată pentru prima dată. 15 mai este ziua florii naționale a românilor

Floarea e tot mai prezentă în buchete şi aranjamente, chiar dacă momentan vine mai mult din import.

Bujorul ca floare națională include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

Argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:

a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;

b) Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri;
c) În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
d) Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
e) Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
f) Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
h) Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
i) În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
j) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.