Însoţit de alţi câţiva muzicieni, Tiersen a oferit un spectacol cu sonorităţi mai mult îndreptate către rock decât a obişnuit pe albumele sale de studio, lăsând în plan secund compoziţiile minimaliste pentru care este recunoscut şi apreciat, contrastând cu prestaţia din 2003, când s-a aflat pentru prima dată în România.
Cunoscut cel mai bine pentru coloana sonoră a filmului Amelie, Tiersen s-a concentrat în acest concert pe piese mai grele, ajutat de chitară, bas şi tobe, ocolind piesele care l-au făcut celebru în întreaga lume. Singura excepţie a fost Sur le Fil, cântată de Tiersen doar la vioară, spre deliciul fanilor veniţi miercuri la Sala Palatului, care au mai putut asculta interpretări energice ale pieselor Le Train, Dark Stuff, La Perceuse, La Terrasse şi multe altele.
Un multi-instrumentalist desăvârşit, Tiersen a trecut, pe rând, de la vioară, chitară şi sintetizatoare până la o orgă de suflat, lipsind în schimb pianul şi acordeonul, fapt ce i-a contrariat pe unii fani. Concertul a avut parte însă de o notă de exotism prin introducerea unui Ondes Martenot, instrument cu clape electronic de anii '30.
Tiersen a interacţionat foarte puţin cu publicul, deschizând concertul cu "Good evening" şi mulţumind de câteva ori, în engleză, pe parcursul spectacolului, pentru ca, după doar o oră de concert, să părăsească scena, reîntorcându-se după numai câteva momente pentru a doua parte a spectacolului.
Yann Tiersen este cunoscut fanilor pentru coloanele sonore ale filmelor Amelie şi Goodbye Lenin, precum şi pentru albumele sale de studio, care îmbină stilul minimalist cu avant-garde, experimental şi rock. Artistul de 39 de ani s-a aflat la a doua vizită în România, după concertul susţinut la Bucureşti în 2003.
Yann Tiersen, un concert exotic la Bucureşti
