Cetățenii cu drept de vot sunt așteptați duminică să decidă nu numai asupra viitorului președinte, ci să decidă, prin referendum, dacă sunt de acord ca Parlamentul să aibă o singură Cameră și maximum 300 de membri, opțiunile se exprimă o singură dată, neputând fi posibilă o revenire la secția de votare.
Persoanele care optează să voteze pentru referendum primesc în mod obligatoriu ambele buletine de vot. Buletinele sunt tipărite în culori diferite, în negru și respectiv, albastru.
Buletinul de vot cu tipăritură neagră conține întrebarea "Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?". Buletinul cu tipăritură albastră conține întrebarea: "Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?". Urnele vor avea aceleași culori, însă introducerea unui buletin de vot într-o altă urnă nu atrage de la sine anularea votului respectiv.
Alegătorii își pot exercita dreptul de vot prezentând cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Potrivit Legii referendumului acesta "este considerat valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale", care se ridică la 18.347.397 de persoane. În situația în care această condiție este îndeplinită, cetățenii decid asupra problemei supuse referendumului cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul țării. Astfel, referendumul poate fi validat dacă se prezintă la urne 9.173.699 de alegători.
Alegătorul poate opta să voteze numai pentru alegerea președintelui României sau numai pentru referendum. După verificarea actului de identitate, președintele secției de votare sau membrul desemnat de acesta întreabă alegătorul dacă dorește să-și exercite dreptul de vot atât pentru alegerea președintelui României, cât și pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine.
Listele și tabelele electorale conțin două rubrici separate destinate semnăturii alegătorului: o rubrică pentru alegerea președintelui și o altă rubrică pentru referendumul național. Dacă a optat pentru ambele consultări electorale, alegătorul va semna în lista sau tabelul electoral în ambele rubrici. Dacă alegătorul a optat pentru una dintre consultările electorale, va semna numai în rubrica destinată acesteia, iar președintele biroului electoral al secției de votare va bara, în prezența alegătorului, cu o linie orizontală, cealaltă rubrică de semnătură rămasă neutilizată.
Odată exprimată opțiunea prin vot fie doar pentru președinte, fie doar pentru referendum, cetății nu mai au posibilitatea să voteze mai târziu dacă se răzgândesc.
BEC a hotărât ca "alegătorii care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile pentru Președintele României și la referendumul național din data de 22 noiembrie 2009, pentru ambele evenimente electorale, sau pentru unul singur dintre acestea, și cărora li s-a aplicat pe actul de identitate ștampila cu mențiunea <> și data scrutinului, nu-și vor putea exercita încă o dată dreptul la vot în data de 22 noiembrie".
