Voronin a luat din reședința prezidențială animalele de curte, murăturile și mașinile de teren

Din pivnița reședinței mai lipsesc și borcanele cu murături și gem, sticlele de vin de colecție cu care Voronin s-a fotografiat de mai multe ori. De asemenea au fost luate și mașinile de teren în care fostul președinte a pozat pentru jurnaliștii ruși, dar și chiuveta din baia dormitorului președintelui, în locul căreia a rămas doar gaura pentru scurgere din pardoseală și ieșirile pentru robineți.

Acestea sunt doar câteva lucruri constatate duminică, atunci când șeful statului în exercițiu, Mihai Ghimpu, a efectuat o vizită la reședința prezidențială de la Condrița, însoțit de jurnaliști. Vizita a trezit interesul presei mai ales că în ultimii ani jurnaliștii nu au avut acces mai departe de gardul cu sârmă ghimpată, lung de nouă kilometri, cu care au fost împrejmuite cele peste 500 de hectare de pădure unde se află reședința prezidențială.

Mihai Ghimpu a declarat că va cere Cancelariei de Stat, care are în administrare reședința de la Condrița, o inventariere strictă a dotărilor conacului, dar și a modului în care au fost cheluiți cei peste 33 milioane lei moldovenești (peste trei milioane dolari), luați din buget pe parcursul anilor în care Voronin a fost președinte pentru întreținerea și amenajarea reședinței de la Condrița. 

Fostul director adjunct al complexului rezidențial, Gheorghe Crețu, devenit interimar după ce directorul și-a depus demisia odată cu plecarea lui Voronin din funcție, spune că toate lucrurile, inclusiv animalele și mobila din dormitor, au fost luate de liderul comunist, pentru că erau "lucruri personale".

La reședința prezidențială, Mihai Ghimpu a fost tratat de către personal mai degrabă ca un intrus decât ca șef al statului. Într-o atitudine apropiată de ostilitate, personalul i-a explicat lui Ghimpu că în reședință nu există nimic cu ce și-ar putea servi oaspeții - pe cei aproximativ 25-30 de jurnaliștii - iar în cele peste două ore în care Ghimpu s-a aflat pe teritoriul reședinței angajații nu au depus niciun efort pentru a face rost de plăcinte, ceai și cafea, așa cum îi rugase șeful statului.

La încheierea vizitei, când Ghimpu îi invita pe jurnaliștii înghețați după "excursia" de pe malul lacului din pădurea în care se află reședința să bea un ceai la cald, președintelui i s-a spus că în conac nu există nici măcar veselă pentru a servi oaspeții cu ceai sau cafea.

Conacul de la Condrița, a constatat Mihai Ghimpu, nu șochează prin lux și extravaganță. Clădirea, construită la sfârșitul anilor '60, a păstrat elementele de decor și chiar de mobilier de atunci. Pun pe gânduri lucrurile care lipsesc și modul în care au fost cheluite sumele importante alocate din buget. "Vom face o inventariere și îi vom trage la răspundere pe cei care au luat abuziv lucruri de la reședință", a promis Mihai Ghimpu.

Și dacă clădirea conacului nu a șocat prin lux, cotețul pentru animale a depășit imaginația jurnaliștilor. Încăperile dotate cu climatizare, cu faianță până în tavan și lemn masiv din care sunt facute ușile și țarcurile pentru porci, cai și vite au impresionat cu adevărat. Cele șapte cotețe din faianță și lemn au ieșire în cuști spațioase din plasă de sârmă. Directorul interimar al complexului, Gheorghe Crețu, ne-a explicat că în fiecare coreț erau ținute câte 20-30 de păsări - găini, gâște, curcani, prepelițe, și așa mai departe - iar în țarcuri mai era un cal, porci, o vacă și un vițel. Întrebat de Mihai Ghimpu unde sunt toate vietățile, Gheorghe Crețu a spus că "toate au fost luate". "Și, chiar așa, Vladimir Voronin a plecat cu vaca și vițelul?", a ținut să insiste Ghimpu. "Da, le-a luat pe toate", a confirmat directorul interimar. Iar jurnaliștii, care erau pregătiți de un reportaj cu cai și găini, au filmat doar câteva pene găsite prin coteț.

Singurele vietăți care au rămas la Condrița sunt două lebede și câteva rațe sălbatice, care trăiesc în prejama lacului artificial datând tot de la sfârșitul anilor '60. Podul suspendat peste lac duce pe o insulă, unde Gheorghe Crețu ne explică că lacul este dotat cu un compresor și un sistem de încălzire ce pomprează aer cald pe suprafața lacului pe tot parcursul iernii, în așa fel încât apa să nu înghețe, iar rațele sălbătice să nu plece în țările calde. "Sistemul mai are și menirea de a proteja rațele de vulpi, care ar putea veni pe gheață din pădure. Dar din moment ce apa nu mai îngheață, și rațele sunt în siguranță", i-a mai explicat directorul interimar președintelui interimar.

În lac, există mult pește, amur siberian și crap românesc, spune responsabilul. Crețu mai spune că în pădirea din apropiere, unde există o făzănărie, au fost crescuți mulți fazani, care, întâmplător sau nu, au fost eliberați în luna iulie, exact când au avut loc alegerile parlamentare anticipate, iar Partidul Comuniștilor a pierdut majoritatea pentru prima dată în ultimii opt ani.

Gheorghe Crețu nu a știut să precizeze dacă fazanii au fost eliberați înainte sau după 29 iulie, când au avut loc alegerile, iar la insistențele presei președintele Miahi Ghimpu i-a venit în ajutor. "Lăsați fazanii în pace, ei și-au obținut libertatea, să ne bucurăm pentru ei că au scăpat de comuniști. Acum, trebuie să facem și noi lucrul ăsta!", a spus Mihai Ghimpu.