Vorbim despre două sau trei tipuri de criză. Criza financiară a fost vârful de lance, a urmat criza economică și urmează criza socială. S-ar putea să mai fie probleme cu importurile, exporturile, industria auto, dar cea mai problematică este criza socială
Aceasta este criza cea mai dură de după cel de-al Doilea Război Mondial
Cred că nimeni nu poate să știe cât va dura criza. Specialiștii au căzut de acord că această riza va fi de durată, poate fi de doi-trei ani, dar ea a început deja de ceva vreme. După criză va fi o perioadă de convalescență
Sperăm ca în 2014-2015 să aibă loc trecerea la moneda Euro. Am face acest pas astăzi dacă ar fi posibil, dar există mai multe condiții, cum ar fi rata inflației, cursul de schimb trebuie să aibă o stabilitate
Criza a intrat în România pe trei canale: 1. Canalul financiar, prin care a intrat boom-ul din perioada 2000-2008. Au venit bani atât de mulți din lumea largă, încât ne întrebam la BNR ce să facem cu atâta bănet. Băncile aveau atâția bani pe care nici populația, nici economia nu putea să îi absoarbă. Atunci am început să atragem bani la BNR. Acești bani generau lichiditate într-un bazin care, la un moment dat a început să scadă. Banii începeau să devină mai puțini și mai scumpi și activele imobiliare începeau să se ieftinească. 2. Cel de-al doilea canal este canalul comercial. Când recesiunea a început să lovească țări importante, cu care făceam comerț, atunci am văzut că exportatorii români aveau probleme. Au suferit automobilele și alte domenii din industria prelucrătoare. 3. Al treilea canal a fost canalul valutar. Leul, care se întărise în 2007, a început să coboare de la 3,1 până la 4,3. Canalul valutar are deja stavilarii și începe să se stabilizeze
În ceea ce privește cursul valutar, piața este stabilizată și BNR nu se așteptă să se destabilizeze
Sunt foarte multe sate în România în care criza nu se simte, acolo se trăiește într-o lume paralelă, e a treia Românie
Stilul de viață cu care ne-am obișnuit era acela al bunăstării pe datorie. Bunăstarea pe datorie nu o să dispară, dar banii pe datorie nu vor mai fi atât de mulți. Banca nu o să mai fie nicăieri pe planetă atât de generoasă
Ministerul Finanțelor, după ce va lua banii de la CE, cele cinci miliarde de euro, va veni la BNR și poate că va pune o parte în cont, dar o bună parte o să-i schimbe la BNR, să ia lei pentru a efectua plăți. Atunci Ministerul Finanțelor nu va mai lua bani din bănci, cum făcea până acum, iar rezerva BNR va fi mai puternică. În aceste condiții, băncile vor fi nevoite să intre în piață, să facă analize de dosare. Asta înseamnă că se va relua creditarea, dar pe o linie mai joasă, pentru că o creditare cum a fost până înainte de criză nu va mai fi
Anul acesta am trecut de un trimestru și am avut o scădere de până la -6,4 a economiei. Dacă în al doilea trimestru vom avea tot scădere, o să avem recesiune. Dar din al treilea trimestru trebuie să ne redresăm
Prioritățile BNR, în prezent, sunt: 1. să-și păstreze o rezervă care înseamnă nu numai un capital faptic, ci și un capital psihologic, de încredere, 2. inflația și 3. buna funcționarea pieței valutare și a pieței monetare
Imaginea lui Adrian Vasilescu este puternic asociată cu cea a lui Mugur Isărescu. De profesie economist, cu atestate în domeniile juridic și jurnalistic, Adrian Vasilescu devine, în 1996, coordonatorul strategiei de comunicare a Băncii Naționale a României. În perioada 22 decembrie 1999 - 28 noiembrie 2000 îl urmează pe Mugur Isărescu la Guvern, unde ocupa funcția de consilier al primului-ministru. Revine la Banca Natională, în decembrie 2000, împreuna cu Mugur Isărescu, de asemenea în calitate de consilier și purtător de cuvânt al guvernatorului BNR, dedicându-și întreaga sa activitate domeniului bancar.
