După 10 ani de procese cu statul român, Valentin Ceaușescu a devenit proprietarul a 15 lucrări de artă din patrimoniul național. Tablourile se aflau în casa soților Ceaușescu înainte de Revoluție. În decembrie 2008, Curtea de Apel a dat sentința în favoarea lui Valentin Ceaușescu.
Curtea de Apel a motivat decizia prin existența unui proces verbal în care scria că obiectele respective s-au găsit în reședința lui Ceaușescu de la Snagov. În sentință scrie însă și că oricine poate face dovada moștenirii obiectelor poate să le revendic.
Prin urmare, în lipsa unui act care să-i dovedească posesia acestor obiecte de artă, Valentin Ceaușescu a devenit deținătorul lor. Decizia Curții nu răspunde însă tuturor cerințelor lui Valentin. El revendicase 42 de tablouri, dar nu a primit decât 15. În prezent, acestea sunt depozitate la Muzeul Național De Artă al României. Din decembrie și până acum, posesorul nu a venit să le ridice.
Printre obiectele de artă dobândite de Valentin Ceaușescu sunt două gravuri de Goya, tablouri de Toniza, Pătrașcu sau Palady, dar și piese de porțelan sau argint. Nimeni nu are voie să le vadă fără acordul expres al lui Valentin Ceaușescu.
Tablourile din patrimoniu moștenite de Valentin Ceaușescu sunt:
Gheorghe Petrașcu - "Natură statică: Flori", "Interior cu
femeie", "Natură statică: Urcior cu pere" și "Peisaj: Casă țărănească";
Theodor Pallady – "Natură statică: Fructieră cu
lamâie și portocale", "Femeie în rochie oranj, citind", "Catedrala Notre Dame din Paris" și "Peisaj: Port în Franța";
Nicolae Tonitza – "Portret: Cap de copil cu bonetă (Nelu)" și
"Peisaj de iarnă";
Nicolae Dărăscu – "Natură statică: Mere, vas de aramă oriental";
Max Arnold – „Peisaj portuar”;
Dumitru Ghiață – „Peisaj”;
Alexandru Ciucurencu – „Peisaj”;
Ion Popescu-Negreni – „Peisaj”.
