Un scenariu cu revolte postelectorale în Republica Moldova este puțin probabil, potrivit unui expert ECFR

Într-un comentariu de anticipare referitor la alegerile de miercuri din R. Moldova, postat pe blogul EUobserver, expertul European Council on Foreign Relations (ECFR) arată că, în opinia sa, este imposibilă repetarea scenariului de după 5 aprilie, când au existat revolte violente, și detaliază ce s-a schimbat de atunci și cum au devenit comuniștii din China și Rusia actori electorali în R. Moldova.

"Cel mai probabil este că nu vor exista din nou revolte. Guvernul este mult mai pregătit pentru astfel de scenarii, iar potențialii protestatari sunt mult mai speriați. În plus, partidele de opoziție sunt mult mai reticente în a chema oamenii în stradă, iar UE urmărește cu cea mai mare atenția evoluția situației.", constată Nicu Popescu.

Expertul ECFR amintește că imediat după revoltele din aprilie, guvernul moldovean a acuzat România că a susținut o lovitură de stat, apoi l-a expulzat pe ambasadorul român și a impus vize cetățenilor români. La 24 iulie însă, subliniază Popescu, procurorul general al R. Moldova a anunțat că România nu a fost implicată în organizarea unei lovituri de stat.

În schimb, analistul observă că, la fel ca și înainte de alegerile din aprilie, "Rusia a făcut destul de multe pentru a-și demonstra susținerea pentru comuniști". În acest sens, Medvedev și Putin au organizat un summit cu Voronin, la sfârșitul lunii iunie, în cadrul căruia Rusia a promis 500 de milioane de dolari ca ajutor pentru depășirea crizei economice. În iulie, Voronin a participat la un summit informal al statelor CSI, dar Medvedev nu a avut timp, se pare, de o bilaterală cu acesta, fiind prea ocupat cu întâlniri cu președintele Tadjikistanului, Azerbaidjanului și al Armeniei.

În opinia lui Popescu, și mai surprinzător este anunțul făcut de China cu numai câteva zile înainte de alegeri privind creditarea cu un miliard de dolari a R. Moldova. "Lăsând deoparte solidaritatea partidelor comuniste din R. Moldova și China, tot nu înțeleg de ce China ar face un asemenea gest, cu atât mai mult cu cât ajutorul este dublu față de cât au oferit rușii. Nu exclud posibilitatea ca acești bani să nu se materializeze nicodată, fiind numai bani gândiți pentru imagine și nereprezentând un credit real", evidențiază expertul.

Nicu Popescu reamintește că la alegerile din 5 aprilie, Partidul Comunist sin R. Moldova (PCRM) a câștigat 60 de locuri din cele 101 ale Parlamentului (49% din voturi), în timp ce partidele de opoziție - Liberalii, Liberal-Democrații și Alianța Moldova Noastră - au reușit să obțină 41 de mandate în Parlament. Aceste rezultate au dus la proteste de stradă, atacuri asupra clădirii Parlamentului și a palatului prezidențial, ceea ce a condus la represalii din partea autorităților la adresa tinerilor, mass-media și opoziției.

Analistul ECFR se arată însă foarte mirat de faptul că PCRM nu a reușit să obțină prin presiuni un vot de la opoziție pentru a putea numi un președinte.

"Revoltele din 7 aprilie și urmările acestora au determinat o puternică polarizare a societății moldovene. Imediat după evenimente, numeroși observatori au crezut că violențele au sporit susținerea societății pentru comuniști, care s-au folosit de controlul pe care îl au asupra presei pentru a vinde varianta proprie asupra evenimentelor - anume că politicienii din opoziție sunt niște fasciști care au dorit să organizeze o lovitură de stat cu implicarea României", relatează expertul. La începutul lunii iunie, comuniștii s-au lăudat că pot obține 80 de mandate în Parlament, în cazul unor noi alegeri, iar majoritatea observatorilor erau siguri că PCRM va obține mai multe voturi decât în aprilie.

Cu toate acestea, sondaje de opinie mai recente arată că, în ciuda faptului că societatea a rămas polarizată, o bună parte din electorat și-a păstrat preferințele politice. Potrivit lui Nicu Popescu, cel mai de încredere sondaj de opinie publică este cel al Institutului pentru Politici Publice, care prezenta următoarele date: 42,6% consideră că alegerile din 5 aprilie au fost corecte și libere, iar 42,2% consideră că nu; 45% consideră că revoltele din 7 aprilie nu au fost justificate, în timp ce 40% cred că acestea au fost parțial sau complet justificate; după criza politică din aprilie, 47% din populație consideră că sunt necesare alegeri anticipate.

În ceea ce privește decizia lui Marian Lupu, cea mai proeminentă figură a PCRM, după Vladimir Voronin, de a părăsi partidul și de a se alătura democraților, Nicu Popescu consideră că nu a fost "o lovitură fatală" pentru comuniști. "Totuși, este posibil ca el să ia câteva procente din voturile comuniștilor și ar putea contribui la o reechilibrare a sistemului politic. El încearcă să recreeze centrul politic și ar putea deveni cel care va avea cel mai greu cuvânt de spus în viitorul Parlament", subliniază Popescu.

Expertul atrage atenția și că opoziția din R. Moldova trebuie privită din două perspective: la standard european și la nivel local. "Judecând opoziția din punctul de vedere al standardelor europene, oricine ar putea concluziona că opoziția din R. Moldova este puțin impresionantă. Nu a putut controla masele în timpul revoltelor din aprilie, unii dintre lideri au fost implicați în afaceri dubioase în anii '90, strategia de campanie este adesea neinspirată și neinspirantă, și, cel mai rău dintre toate, opoziția nu este unită. Nu este o opoziție pregătită să își asume puterea, în cazul în care ar câștiga alegerile", observă expertul ECFR.

Pe de altă parte, judecând după standarde postsovietice, situația este cu totul alta. "Cele trei principale partide de opoziție - liberalii, liberal-democrații și Alianța Moldova Noastră - cooperează relativ bine unii cu ceilalți. Liberalii au printre lideri unul tânăr și charismatic, Dorin Chirtoacă - primarul de 30 de ani al Chișinăului. În comparație cu alți politicieni moldoveni, el pare uman, și nu un politician bățos, robotizat. Liberal-Democrații au un lider mai puțin charismatic și mai puțin popular, dar au o bună echipă de avocați, foști diplomați, oameni de afaceri și economiști. Ambele partide sunt relativ tinere, moderne și în tendință crescătoare. Cel de al treilea partid de opoziție, Alianța Moldova Noastră, este dominată de politicieni din anii '90 și este în scădere. Nu este sigur că va intra în noul Parlament", scrie Nicu Popescu.