Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Nicolae Chichi, a
moderat la Tulcea, dezbaterea publică a studiului referitor la
impactul transfrontalier al proiectului ucrainean "Renovarea căii
navigabile de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră" pe teritoriul
României, conform prevederilor Convenţiei Espoo.
În timpul
dezbaterii, reprezentanţii Ministerului Mediului din Ucraina au
declarat că etapa a doua de construcţie a canalului Bîstroe se va
realiza doar cu respectarea Convenţiei Espoo. Reprezentanţii ucraineni
au refuzat însă să răspundă la întrebările privind eventualele lucrări
care se derulează în momentul de faţă pe canalul Bîstroe.
"Partea ucraineană nu a răspuns din păcate la o întrebare esenţială
pentru noi, din punctul meu de vedere, şi anume dacă s-au început
lucrările în ceea ce priveşte etapa întâi. E vorba despre identificarea
canalelor şi digurilor. A fost o întrebare simplă şi directă, din
păcate prea grea pentru partea ucraineană", a declarat vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Tulcea, Nicolae Chichi, moderatorul întâlnirii de
la Tulcea.
Acesta a mai spus că, până la data de 19 iunie, Ministerul Mediului din
Ucraina va trebui să răspundă la şase întrebări esenţiale legate de
impactul lucrărilor asupra mediului şi biodiversităţii, inclusiv
respectarea condiţiilor de mediu impuse de România prin Convenţia
Espoo.
"De fapt, reprezentanţii părţii ucrainene au afirmat clar că
etapa a doua a construcţiei canalului navigabil de la Bîstroe va ţine
cont fără doar şi poate de Convenţia Espoo, privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontalier, fără discuţii şi
negocieri. Rezervaţia Biosferei are studiul de impact foarte bine pus
la punct şi riguros întocmit, iar probleme au fost ridicate în funcţie
de atingerea adusă de construirea canalului Bâstroe asupra unor zone
strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării", a
precizat Chichi.
La dezbaterea de la Tulcea au participat şi reprezentanţi ai Ministerului român de Externe.
"Poziţia constantă a părţii române a fost aceea că Ucraina trebuie să
se abţină de la realizarea oricăror noi lucrări şi să iniţieze un
dialog bilateral deschis şi sincer în vederea rezolvării chestiunii în
conformitate cu normele internaţionale, având în vedere prevederile
clare ale convenţiilor internaţionale, în special ale Convenţiei de la
Espoo, şi, în special, faptul că proiectul Bîstroe este susceptibil să
provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra
ecosistemului Deltei Dunării. Partea română va continua demersurile
întreprinse în plan bilateral şi multilateral în vederea identificării,
în comun cu partea ucraineană, a unei soluţii la problema Bîstroe
conforme cu normele de drept internaţional în materie. România nu
contestă dreptul Ucrainei de a lua măsuri care să ducă la dezvoltarea
economică a ţării, însă aceste măsuri trebuie adoptate cu respectarea
standardelor europene şi a normelor de drept internaţional, răspunzând
astfel principiului dezvoltării durabile", se arată într-un comunicat
al Ministerului Afacerilor Externe.
România şi Ucraina au păreri divergente şi în ceea ce priveşte Canalul Bîstroe. Canalul Bîstroe revenise în atenţia publică în martie, Ministerul român al Afacerilor Externe anunţând că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale.
În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai
Serdiuk, a declarat în mai că în ciuda piedicilor puse de România,
construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul
funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii
Odesa. Statele-părţi ale Convenţiei Espoo, care s-au reunit anul trecut
la Bucureşti, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia
dialogul cu autorităţile române şi să parcurgă etapele procedurale
necesare prevăzute de Convenţia de la Espoo.
