Ministerul Mediului din Ucraina va trebui să trimită părții române până la data de 19 iunie răspunsuri la șase întrebări privind impactul lucrărilor la canalul Bîstroe asupra mediului și biodiversității Deltei Dunării, a declarat vicepreședintele CJ Tulcea, Nicolae Chichi.
Vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Nicolae Chichi, a moderat la Tulcea, dezbaterea publică a studiului referitor la impactul transfrontalier al proiectului ucrainean "Renovarea căii navigabile de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră" pe teritoriul României, conform prevederilor Convenției Espoo.
În timpul dezbaterii, reprezentanții Ministerului Mediului din Ucraina au declarat că etapa a doua de construcție a canalului Bîstroe se va realiza doar cu respectarea Convenției Espoo. Reprezentanții ucraineni au refuzat însă să răspundă la întrebările privind eventualele lucrări care se derulează în momentul de față pe canalul Bîstroe.
"Partea ucraineană nu a răspuns din păcate la o întrebare esențială pentru noi, din punctul meu de vedere, și anume dacă s-au început lucrările în ceea ce privește etapa întâi. E vorba despre identificarea canalelor și digurilor. A fost o întrebare simplă și directă, din păcate prea grea pentru partea ucraineană", a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Nicolae Chichi, moderatorul întâlnirii de la Tulcea.
Acesta a mai spus că, până la data de 19 iunie, Ministerul Mediului din Ucraina va trebui să răspundă la șase întrebări esențiale legate de impactul lucrărilor asupra mediului și biodiversității, inclusiv respectarea condițiilor de mediu impuse de România prin Convenția Espoo.
"De fapt, reprezentanții părții ucrainene au afirmat clar că etapa a doua a construcției canalului navigabil de la Bîstroe va ține cont fără doar și poate de Convenția Espoo, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, fără discuții și negocieri. Rezervația Biosferei are studiul de impact foarte bine pus la punct și riguros întocmit, iar probleme au fost ridicate în funcție de atingerea adusă de construirea canalului Bâstroe asupra unor zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării", a precizat Chichi.
La dezbaterea de la Tulcea au participat și reprezentanți ai Ministerului român de Externe.
"Poziția constantă a părții române a fost aceea că Ucraina trebuie să se abțină de la realizarea oricăror noi lucrări și să inițieze un dialog bilateral deschis și sincer în vederea rezolvării chestiunii în conformitate cu normele internaționale, având în vedere prevederile clare ale convențiilor internaționale, în special ale Convenției de la Espoo, și, în special, faptul că proiectul Bîstroe este susceptibil să provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunării. Partea română va continua demersurile întreprinse în plan bilateral și multilateral în vederea identificării, în comun cu partea ucraineană, a unei soluții la problema Bîstroe conforme cu normele de drept internațional în materie. România nu contestă dreptul Ucrainei de a lua măsuri care să ducă la dezvoltarea economică a țării, însă aceste măsuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene și a normelor de drept internațional, răspunzând astfel principiului dezvoltării durabile", se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
România și Ucraina au păreri divergente și în ceea ce privește Canalul Bîstroe. Canalul Bîstroe revenise în atenția publică în martie, Ministerul român al Afacerilor Externe anunțând că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informațiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părții ucrainene că astfel de acțiuni încalcă prevederile internaționale.
În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că în ciuda piedicilor puse de România, construcția canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcționează și chiar aduce venituri Ucrainei și în special regiunii Odesa. Statele-părți ale Convenției Espoo, care s-au reunit anul trecut la București, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia dialogul cu autoritățile române și să parcurgă etapele procedurale necesare prevăzute de Convenția de la Espoo.
