Ucraina acuză România că interpretează eronat documentele adoptate în cadrul Convenției Espoo

România nu are niciun temei să acuze Ucraina că nu respectă Convenția de la Espoo, afirmă comunicatul misiunii diplomatice, care subliniază că "în mod regretabil" România interpretează incorect un document al părților la Convenția de la Espoo. Ambasada mai atrage atenția că Ucraina nu a fost niciodată de acord că ar exista în mod categoric un impact negativ asupra mediului al proiectului Bîstroe, ci doar a admis că poate exista o asemenea probabilitate, pentru ca ulterior să evalueze consecințele ca fiind "locale și limitate".

Comunicatul Ambasadei ucrainene vine după ce marți Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în cadrul MAE și fost coagent al României la Haga în procesul avut cu Ucraina pentru delimitarea platformei continentale, a declarat că proiectul Canalului Bîstroe este în continuare în afara dreptului internațional și nu există vreo confirmare a legalității sale de către vreo instituție sesizată.

Comunicatul misiunii diplomatice nu răspunde însă în mod direct MAE, ci spune că presa "răspândește informații" pe care le pune pe seama MAE român. În consecință, comunicatul pare să-și propună să aducă unele clarificări destinate presei, căreia, de altfel, în final, autoritățile ucrainene îi adresează invitația de a vizita șantierul Bîstroe declarându-și totodată disponibilitatea de a împărtăși "motivele reale" ale împotrivirii care există față de proiectul ucrainean.

"În ultima vreme presa română, care face referiri la Ministerul Afacerilor Externe al României și la Comitetul de Implementare al Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția de la Espoo), răspândește informații potrivit cărora Ucraina nu își îndeplinește pe deplin obligațiile care îi revin potrivit Convenției de la Espoo în realizarea proiectului de renovare a rutei de navigație la mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (Canalul Bîstroe - n.r.)", constată comunicatul Ambasadei ucrainene la București.

"În același timp, nu poate fi pus la îndoială că, potrivit regulilor de operare a Comitetului de implementare, Comitetul pregătește numai proiecte de rapoarte ce trebuie să fie aprobate de părțile Convenției Espoo, organismul care adoptă la Reuniunea părților decizia finală în ceea ce privește respectarea Convenției de către o anumită parte", ține să precizeze Ambasada. "Următoarea reuniune a părților la Convenția Espoo urmează să aibă loc în mai 2011. Această reuniune a părților este cea care va adopta decizia privind conformarea Ucrainei la Convenția Espoo", insistă comunicatul Ambasadei.

Comitetul ONU pentru implementarea Convenției de la Espoo a atras atenția autorităților de la Kiev, printr-o scrisoare, că Ucraina nu a reușit să demonstreze oprirea completă a lucrărilor la Canalul Bîstroe, considerând astfel că Ucraina nu își respectă obligațiile și încalcă Convenția.  Astfel, în scrisoare se subliniază necesitatea ca Ucraina să oprească complet lucrările la  Bîstroe. "Comitetul reafirmă decizia prin care cere Ucrainei să oprească toate lucrările legate de faza I și faza a II-a Canalului de navigație de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră în sectorul ucrainean al Deltei Dunării (Canalul Bîstroe), inclusiv construcții, operațiuni sau lucrări de întreținere", se arată în documentul transmis de secretarul executiv al Comisiei Economice a ONU pentru Europa, Jan Kubis, vicepremierului ucrainean, Hrihori Nemîria.

Chestiunea în dezbatere se referă la implementarea Deciziei IV/2 a Părților la Convenția Espoo adoptată la 19-21 mai 2008, prin care Ucrainei i s-a cerut să revoce decizia finală din 28 decembrie 2007 privind implementarea fazei a doua a proiectului referitor la Bîstroe și să nu implementeze faza a doua până nu aplică pe deplin prevederile Convenției, precizează comunicatul Ambasadei.

"În mod regretabil, România interpretează incorect apelul de a suspenda activitățile la Canalul Bîstroe - formulat în decizia părților IV/2 - ca ținând tot de faza I a proiectului. În ceea ce privește faza I, decizia finală de a o implementa a fost luată în mai 2004, iar părțile Convenției Espoo, prin decizia IV/2 din mai 2008, nu cer Ucrainei să revoce decizia finală privitoare la faza I. Deși aveau posibilitatea de a adopta aceeași decizie cu privire la ambele faze ale proiectului, părțile Convenției de la Espoo au decis să ceară Ucrainei să revoce numai decizia finală privind faza II", explică Ambasada Ucrainei la București.

"În consecință, Ucraina a primit oportunitatea de a finaliza lucrările din cadrul fazei I a proiectului, ceea ce s-a întâmplat în perioada 2008-2009", precizează Ambasada.

În ceea ce privește faza a II-a, Ambasada susține că în conformitate cu decizia IV/2, Ucraina a revocat decizia finală privind implementarea fazei II, a suspendat lucrările la faza II și până în prezent a respectat toate prevederile Convenției Espoo: a notificat partea română, a trimis evaluarea privind impactul asupra mediului, a organizat dezbateri pentru publicul român și ucrainean și consultări româno-ucrainene pe tema impactului asupra mediului pe care îl are proiectul Canalului Bîstroe, arată Ambasada Ucrainei.

"Astfel, România nu are niciun temei să acuze Ucraina că nu respectă Convenția de la Espoo", conchide comunicatul. "Spre marea noastră surpriză - continuă documentul - România interpretează disponibilitatea Ucrainei de a participa la activitatea Comisiei de anchetă a Convenției Espoo (2004-2006) și faptul că Ucraina acceptă un probabil impact transfrontalier al proiectului Canalului ca și cum Ucraina ar fi fost de acord că un asemenea impact ar exista în mod categoric. Este evident că aprobarea pe care reprezentantul Ucrainei a dat-o evaluării comisiei de anchetă privind posibilul impact negativ al proiectului asupra mediului ilustrează abordarea constructivă și obiectivă a Ucrainei", explică Ambasada.

Pe baza rezultatelor activității desfășurate de comisia de anchetă, Ucraina și-a asumat obligația de a întreprinde o complexă monitorizare ecologică a funcționării Canalului în cadrul fazei I pentru a preveni orice posibil impact negativ asupra mediului. Dacă s-ar fi dovedit semnificativ un asemenea impact, Ucraina ar fi fost gata să refuze implementarea la întreaga scară a proiectului privind Canalul Dunăre-Marea Neagă, susține Ambasada în comunicat.

În prezent, adaugă Ambasada, rezultatele cercetărilor științifice de lungă durată (din 2006) în cadrul complexei monitorizări ecologice a mediului referitoare la faza I dau suficiente temeiuri pentru a evalua că impactul asupra mediului pe care îl are proiectul (regimul hidrologic, dinamica morfologică, calitatea apei râului și a mării, fauna piscicolă, păsările etc) este unul local și limitat, care nu duce la modificări semnificative ale principalelor caracteristici ale mediului și la pierderea biodiversivității Deltei Dunării.

În scrisoarea transmisă autorităților ucrainene, Comitetul de implementare a Convenției Espoo "consideră că documentele transmise de Ucraina au eșuat în a confirma în mod clar și lipsit de ambiguitate că au fost îndeplinite condițiile impuse". Mai exact, potrivit scrisorii, documentele transmise de autoritățile ucrainene nu au reușit să demonstreze că "toate lucrările, inclusiv operațiunile și întreținerea, în faza I, au fost oprite și nici nu au reușit să arate, în mod separat pentru faza I și II, că documentul de la Espoo este aplicat proiectului în integralitatea sa".

În acest sens, "continuarea lucrărilor la faza I și II este contrară cerințelor Comitetului și reprezintă o încălcare a Convenției", consideră Comitetul. Mai mult, se arată în scrisoare, continuarea lucrărilor la faza II a proiectului reprezintă încă o încălcare a obligațiilor Ucrainei  prevăzute de Convenție, întrucât procedura evaluării impactului de mediu transfrontalier a întregului proiect este încă în desfășurare și pentru că nu există nicio decizie finală legată de faza II, după cum a declarat și Guvernul ucrainean.

În plus, Comitetul nu este de acord cu interpretarea Ucrainei, care a sugerat ca evaluarea impactului negativ asupra mediului să fie efectuată numai asupra acelor elemente care au fost identificate ca fiind foarte posibil să aibă efecte adverse semnificative asupra mediului. Comitetul consideră că impactul asupra mediului trebuie să fie evaluat asupra întregii activități propuse.

"Comitetul găsește astfel că Ucraina este în continuare în neconformitate în ceea ce privește obligațile sale determinate de Convenție, în ambele faze ale proiectului, și a agreat ca acest fapt să fie comunicat la următoarea sesiune la care participă statele părți la Convenția de la Espoo", se arată în documentul Comitetului de implementare, consultat de NewsIn. 

În aceste condiții, comisia va recomanda statelor-părți să emită un nou avertisment la adresa Ucrainei sau ca vechiul avertisment existent să intre în vigoare.

În finalul comunicatului transmis joi NewsIn, Ambasada Kievului la București asigură că "Ucraina este o țară deschisă și democratică și este gata să faciliteze vizita organizațiilor internaționale mass-media la locul șantierului pentru ruta de navigație la mare adâncime Dunăre-Marea Neagră. Sperăm să împărtășim informații obiective despre situația din Delta Dunării, despre poziția noastră și motivele reale ale împotrivirii care există față de proiectul nostru", spune comunicatul misiunii diplomatice.

Ucraina a încercat în acest an să contraatace România pentru "nerespectarea obligațiilor sale de mediu în ceea ce privește protecția Deltei Dunării". Astfel, Ucraina a sesizat în acest Comitetul de Implementare - organism fără caracter jurisdicțional special creat pentru supravegherea modului în care statele părți respectă prevederile Convenției - la data de 6 martie 2009. Ca urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care îl va supune pentru observații și comentarii celor două părți, urmând ca forma finală să fie adoptată la următoarea reuniune a Comitetului, în martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor părți care va avea loc în 2011.

Mecanismul sesizării Comitetului de Implementare al Convenției Espoo a fost declanșat pentru prima dată de către România, în ianuarie 2007, în legătură cu proiectul ucrainean Bîstroe. În urma demersurilor României, în mai 2008 statele părți la Convenție au decis că Ucraina a încălcat prevederile Convenției și au cerut stoparea lucrărilor.

Canalul Bîstroe a revenit în atenția publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informațiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părții ucrainene că astfel de acțiuni încalcă prevederile internaționale.

În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcția canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcționează și chiar aduce venituri Ucrainei și în special regiunii Odesa.