Tradiții românești de Paște

"În tradiția populară, de Paște, se pune o bucată de pământ cu iarbă adusă din grădină pe pragul casei, iar cu lumânarea de la liturghie se afumă grinda și ușorii casei. Toți membrii familiei se întâlnesc, se spală pe față într-un vas unde s-a pus apă, busuioc, un ou roșu și un bănuț de argint, apoi se spune Tatăl Nostru și se ia Sfânta Împărtășanie, după care se ciocnesc ouă roșii și se anunță învierea lui Iisus. În această zi nu se mătură, pentru a nu alunga spiritele morților, cojile de ouă se strâng și se aruncă pe o apă curgătoare pentru a ajunge în țara Blajinilor vestindu-le și lor că este Paștele. Se crede că cine se naște în noaptea de Paște va fi om norocos, iar cine moare în Săptămâna Mare va fi iertat de păcate", a precizat directorul Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu.

"Ouăle roșii" au devenit albastre, galbene și verzi

Potrivit tradiției, ouăle de Paște trebuie adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare. Exista obiceiul ca, de la lăsatul secului și până în miercurea Paresimilor, gospodinele să nu strângă ouăle, deoarece se credea că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paște. Vopsitul ouălelor se face, prin tradiție, în joia de dinaintea Paștelui și niciodată în Vinerea Mare. Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul.

Creștinii păstrează mai multe legende referitoare la înroșirea ouălor. Cea mai cunoscută dintre ele spune că, sub crucea pe care era răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coș cu ouă, iar acestea s-au înroșit de la sângele care cădea din rănile Mântuitorului. În tradiția creștină, ouăle roșii simbolizează, astfel, sângele care a curs atunci când Iisus a fost răstignit pe cruce. Potrivit reprezentanților Patriarhiei Române, prin tradiția creștină, ouăle trebuie vopsite în roșu, însă Biserica a acceptat și alte culori, mai ales din considerente estetice.

Așa că, pe lângă ouă roșii, românii și nu numai ei le vopsesc și în galben, verde sau albastru. Unele gospodine pun pe ouă, înainte să le fiarbă, o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire, ca să iasă "cu model".  

În trecut, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, sunătoare, crin roșu sau flori de tei, iar luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură. 

Meșterii populari ornamentează ouăle de Paște cu diferite simboluri - modele din natură, de țesături populare sau motivele folclorice printre care spicul, soarele, frunza și, ca o reconfirmare a creștinătății românești, crucea. Decorarea ouălor se face prin diferite metode, folosind ceară colorată, vopsea sau mărgele. În primul caz, procedeul se numește "batic" - oul alb, golit de conținut, se decorează cu ceară pe spațiile ce urmează să rămână albe, apoi se scufundă în vopsea galbenă, se scoate, se usucă și se aplică ceara pe spațiile care vor rămâne, în final, galbene. Apoi, oul se cufundă în vopsea roșie, iar procedeul se repetă în funcție de numărul de culori.

Drobul a fost inventat la oraș

La evrei, pasca și mielul sunt consumate, prin tradiție, de Paște. Se spune că, la Paștele evreilor, fiecare cap de familie trebuia să aleagă din turma sa un miel sau un ied de parte bărbătească, pe care să-l gătească și să-l mănânce în familie.

Mielul, simbol al sacrificiului și al blândeții, este de bază și în meniul românesc de Paște, el ajungând pe masă în borș, stufat sau ca friptură. În România, preparatul tradițional de Paște este drobul, preparat din miel, ou și verdeață. Oricât ar părea de surprinzător, drobul s-a impus mai întâi în lumea urbană, iar apoi, prin imitație, a ajuns și în cea rurală. Drobul a devenit, prin excelență, alimentul care se identifică în actualitate, aproape complet, la fel ca pasca și ouăle roșii, cu sărbătorile Paștelui.

În Rusia, de pe masa tradițională de Paște nu lipsesc ouăle, pasca făcută din cocă, unt, zahăr și stafide, și tradiționala Kulitch, o pâine tradițională rusească.

Grecii pun pe masa pascală miel, preparate din fructe de mare și Tsoureki Paschalino, un fel de pâine tradițională cu ouă roșii încorporate.

Masa perfectă de Paște

Excesele la masa de Paște îi duc pe mulți de la sărbătoare direct la spital. Iată de ce, pentru a evita indigestiile și alte probleme de sănătate, medicii au găsit soluția: masa perfectă de Paște înseamnă, în primul rând, să nu consumi din absolut tot ceea ce se găsește pe masă. "Masa de Paște ar trebui să înceapă cu un ou, după care se poate mânca o ciorbă de miel. La felul doi, carnea de miel nu ar trebui în niciun caz prăjită în ulei, ci eventual gătită la cuptor cu legume sau friptă pe grătar. Apoi, la desert, se poate consuma o felie de cozonac sau de pască", a explicat, pentru NewsIn, medicul nutriționist Marian Preda.

Potrivit specialiștilor, este foarte important ca masa de Paște să se prelungească pe parcursul mai multor ore, cu pauze de discuții sau cafea, pentru ca organismul să poată digera, treptat, mâncarea. Pentru cei care plănuiesc să mănânce mai mult, este recomandat să ia, în timpul mesei, două pastile care ajută la digestie. Pentru a evita problemele de stomac, persoanele care au exagerat cu mâncatul de Paște trebuie să facă mișcare - o plimbare pe jos de cel puțin o oră sau cu bicicleta, măcar 30 de minute.