Guvernul Boc va rămâne în funcție dacă UDMR, minoritățile și minimum 12 parlamentari ai PSD și PNL votează împotriva moțiunii de cenzură, astfel că, potrivit matematicii parlamentare, fiecare vot contează pentru taberele aflate în dispută.
Dacă toți parlamentarii lor vor fi prezenți, cele trei partide aflate oficial în opoziție - PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de parlamentari) și UDMR (31 de parlamentari)- cumulează 278 de voturi, mai mult cu 42 de voturi decât necesarul de 236 pentru ca moțiunea să treacă.
Lucrurile se complică însă dacă una din formațiuni anunță fie că nu mai votează moțiunea, așa cum s-a speculat că ar putea face UDMR, fie că lasă la latitudinea fiecărui parlamentar să voteze după cum dorește.
Astfel, dacă UDMR nu ar mai vota moțiunea, coaliția antiguvernamentală formată din PSD și PNL ar rămâne doar cu 247 de voturi, cu 11 peste minimul de 236. În aceste condiții, moțiunea nu are șanse de reușită decât cu mobilizare maximă la vot și cu premisa ca toți pesediștii și peneliștii să voteze disciplinat.
Interesele locale, uneori personale, apropierile de unii lideri ai PD-L, sau negocierile de ultim moment pot contribui la defectarea mașinăriei de vot, iar Guvernul Boc poate primi un ajutor mai mult sau mai puțin sperat de la cei care-și trădează partidele. De altfel, PD-L a făcut deja câteva achiziții de ultimă oră de la PNL: deputații Cristian Burlacu și Elena Dobre, dar și senatorul Tiberiu Prodan. De asemenea, PD-L va beneficia și de aportul deputatului Neculai Rebenciuc (acesta deși figurează ca membru al grupului PNL nu a semnat moțiunea de cenzură, iar presa locală a scris că a trecut la PD-L) și al independenților ex- PSD Anghel Iordănescu (senator) și Gabriel Oprea (deputat).
În acest context, este de luat în calcul și faptul că la PSD există o serie de parlamentari aflați în conflict cu conducerea centrală, precum Miron Mitrea sau Mădălin Voicu, sau unii mai deschiși la solicitările filialei care i-a trimis în Parlament decât la "ordinele" venite de la centru. Astfel, presa a speculat că parlamentarii de Constanța ar putea să nu voteze în aceeași linie cu partidul după ce liderul lor Radu Mazăre s-a arătat în dezacord cu trântirea Guvernului de către PSD. Speculații asemănătoare au fost extinse și spre parlamentarii PSD de Vrancea.
Dar nu numai PSD riscă să aibă probleme de disciplină, ci și PNL. Faptul că formațiunea lui Crin Antonescu a pierdut în câteva săptămâni trei parlamentari demonstrează că democrat-liberalii pot fi îndeajuns de abili să speculeze vulnerabilitățile din filialele slabe din punct de vedere electoral, sau ai căror șefi, apropiați ai lui Călin Popescu Tăriceanu, au fost schimbați de noua gardă a partidului. De notat că parlamentarii liberali care au plecat spre PD-L vin din colegii unde cei mai mulți primari aparțin democrat-liberalilor, PD-L părând să patenteze această metodă de transfer cu ajutorul aleșilor locali.
Independent însă de sprijinul punctual al unor parlamentari, Guvernul PD-L nu are șanse să treacă de moțiune fără sprijinul UDMR (31 de parlamentari), încă indecisă să voteze textul pentru care a semnat, și al minorităților naționale (18 parlamentari). Dacă ar obține acest sprijin, Guvernul Boc ar avea nevoie de 12 "trădători" de la PSD sau PNL, care fie să nu se prezinte la vot, fie să voteze împotriva moțiunii (fără 12 dintre parlamentarii lor, PSD și PNL ar avea doar 235 de voturi, insuficiente ca moțiunea să treacă). Totuși, din cei 31 de parlamentari ai UDMR este foarte posibil ca unii să voteze moțiunea, în timp ce alții să i se opună, fapt ce complică misiunea PD-L, care ar avea nevoie de mai mult de 12 pesediști sau liberali care să defecteze.
De remarcat și că Executivul se bazează în mod tradițional pe cele 18 voturi ale minorităților, însă nici acestea nu pot fi considerate sigure. Astfel, până la urmă fiecare vot va conta fie pentru demiterea Guvernului, fie pentru păstrarea lui.
