"În privinţa legii salarizării unitare, dorim să se revină la prima
variantă a legii, care prevedea, pentru cadrele didactice, salarii
cuprinse între 3,5 şi 9,2 salarii minime în sistemul bugetar. Revenirea
la prima variantă ar rezolva însă doar una dintre nemulţumirile ce au
dus la redeschiderea conflictului de muncă şi la anunţarea protestelor.
Altfel spus, dacă se rezolvă problema coeficienţilor, nu înseamnă că se
va renunţa la greva generală. Rămân problema concedierilor şi cea a
scăderii salariilor pe anul acesta", a declarat vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI),
Liviu Marian Pop.
Coeficienţii finali stabiliţi de guvern
pentru calcularea salariilor cadrelor didactice din preuniversitar se
situează între 1,3 şi de 4,25.
Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) este dispusă să accepte o variantă
intermediară de creştere a coeficienţilor. "Noi cerem măcar creşteri cu
două puncte ale coeficienţilor. În privinţa protestelor, susţinem greva
generală, pentru că grila din Legea unică salarizării este doar una
dintre nemulţumirile noastre", a precizat secretarul general FEN,
Constantin Ciosu.
În afara coeficienţilor din Legea unică a salarizării, sindicatele din
Educaţie sunt nemulţumite şi de intenţia Executivului de a-şi asuma
răspunderea pentru acest act normativ, în condiţiile în care, după cum
spun reprezentanţii Federaţiei "Spiru Haret", niciun politician nu a
fost tras până acum la răspundere pentru eşecurile actelor
normative adoptate.
Reprezentanţii guvernului şi cei ai confederaţiilor sindicale s-au întâlnit sâmbătă, pentru a discuta pe tema amendamentelor
depuse în Parlament la Legea salarizării unice, pentru care Executivul
a decis să îşi asume răspunderea.
