Cocoțată sus pe deal, udată la poale de Târnava Mare, cetatea de la Sighișoara fascinează de secole. Stă în sânul Transilvaniei și a adunat între zidurile sale mănunchi de legende și povești. Numele Dracula s-a legat de burg prin tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, care ar fi locuit într-una din casele cetății. Pestriță în religie, tumultuoasă în politică, Sighișoara este un adevărat simbol medieval.
Cetatea medievală de la Sighișoara este singura din Europa de Sud-Est încă locuită. Sus și tare, în 56 de limbi, toboșarul de serviciu, la fel ca acum trei secole, anunță totul. De aproape 400 de ani, ceasul din turn și toboșarul cu aghiotanți dau trezirea.
Cetatea a fost construită de sași în secolul al XII-lea. Zidurile aveau aproape un kilometru, iar turnurile de apărare aparțineau breslelor de meșteșugari. Poarta centrală era apărată de cel mai impozant turn, Turnul cu Ceas. Șapte figurine, simboluri ale fiecărei zi din săptămână, ies, pe rând, la miezul nopților, din turn. Legenda spune că globul de aur din vârf a fost pus acolo de un uriaș. Cine ajunge să-l atingă, îl va stăpâni. Până acum, numai așa-zisul cocoș "de la meteo" a pus gheara pe el.
Burg medieval de succes, în care comerțul a înflorit prin breslele de meșteșugari, Sighișoara a evoluat și cultural. La începutul anilor 1600, apare pentru prima dată menționată Școala din deal, funcțională chiar și astăzi.
Vară de vară, turiști din toată lumea vin să vadă Transilvania, așa cum arăta pe vremea lui Vlad Dracul. Printre vechile clădiri, la Sighișoara se desfășoară Festivalul de Artă Medievală. O noapte de cazare sus costă între 100 și 170 de lei.
