Conducerea Camerei a decis, luni, să transmită plenului sesizarea Monicăi Iacob Ridzi privind încălcarea de către membrii forului de anchetă în cazul său a Regulamentului Camerei, dar și să solicite Comisiei juridice punctul de vedere în privința raportului forului de anchetă.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a hotărât, cu șapte voturi favorabile și două "împotrivă", să lase la latitudinea plenului sesizarea fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, în care îi acuză pe unii membri ai Comisiei parlamentare de anchetă că au desfășurat lucrările în paralel cu ancheta DNA și solicită luarea "măsurilor ce se impun în conformitate cu Regulamentul Camerei", a anunțat, luni, secretarul Dumitru Pardău.
În plus, conducerea deputaților a decis să solicite Comisie juridice să finalizeze punctul de vedere asupra raportului forului de anchetă până lunea viitoare, urmând ca ambele puncte care o vizează pe Monica Iacob Ridzi să intre pe ordinea de zi a ședinței de plen de marțea viitoare.
Democrat-liberala Monica Iacob Ridzi a sesizat Camera Deputaților în legătură cu încălcarea de către unii membri ai Comisiei parlamentare de anchetă a articolul 74 din Regulamentul Camerei Deputaților și a articolului 8 din Regulamentul de funcționare a Comisiei.
Potrivit sesizării, "raportul Comisiei de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept și pe baza unor investigații care, în mod nepermis și profund neconstituțional și nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfășurată de structurile abilitate ale statului - Parchetul de pe lângă IPPCJ - DNA".
Concluzia, potrivit documentului, este dată de două principale considerente: "atât Comisia de anchetă cât și procurorii DNA au analizat faptele și împrejurările care au fost derulate cu ocazia organizării evenimentelor de "Ziua Tineretului - 2 mai 2009".
Fostul ministru aduce și argumente "de drept", ce vizează articol 74 din Regulamentul Camere Deputaților, articolul 8 din Regulamentul de funcționare al Comisiei de anchetă, dar și hotărârea CEDO din 3 februarie 2009, în cauza Voiculescu Anca vs România, conform căreia data începerii anchetei judiciare este data deschiderii dosarului, și nicidecum data începerii urmăririi penale.
"Un exemplu nepermis al paralelismului de acțiune între comisia de anchetă și activitatea procurorilor este dat și de corespondența cu Garda Financiară. Comisia de anchetă a solicitat Gărzii o serie de documente în contextul în care, în același timp, aceleași acte constituiau mijloace de probă în dosarul DNA. În plus, audierea în cadrul Comisiei a persoanelor care, în același timp, erau martori în procedura derulată la nivelul DNA, reprezintă o încălcare grosolană a principiilor procesual-penale în materie, precum și o ingerință nepermisă în ancheta penală", se arată în documentul transmis Camerei deputaților de fostul ministru.
Ridzi conchide că acest exemplu, dar și corespondența cu Comisia, dovedesc că unii membri ai Comisiei știau de preexistența unei anchete judiciare, dar au nesocotit acest aspect, încălcând cu știință, cu rea credință, normele legale ce țin de activitatea Camerei Deputaților.
