La 88 de ani, Regele Mihai a fost nevoit să facă probabil ultimul compromis, acceptând candidatura ginerelui său la alegerile prezidențiale. Convins de împrejurări sau pur și simplu de dragul fiicei sale mai mari, Regele Mihai a vorbit, cu oarecare stinghereală, despre implicarea lui Radu Duda în politică, mărturisind că "nu este un lucru obișnuit pentru un membru al Casei Regale" să-și asume responsabilități într-o republică. Parcă scuzându-se pentru situația în care se află, Regele a explicat că viața l-a pus adesea "în fața unor situații neobișnuite", pe care a fost nevoit să le depășească. De data aceasta nu era vorba însă nici de puterea mareșalului Antonescu, nici de pistolul din buzunarul premierului Petru Groza, care îl obligă în 1947 să abdice, nici de forțele de ordine care îl alungau a doua oară din țară în 1990, la ordinul lui Ion Iliescu.
Regele Mihai a obosit probabil să se tot opună celor din jurul său, care caută scurtături spre putere și metode prin care să-și satisfacă orgoliul, de aceea a tot cedat în ultimii ani în fața lor. Principesa Margareta a devenit urmașă la tronul simbolic al României, potrivit hotărârii Regelui Mihai, care o dată cu această decizie a făcut abstracție de Constituția din 1923, unde era prevăzută succesiunea după legea salică. Monarhia autohtonă își încalcă astfel pentru prima dată propriile legi, deși în familia regală există moștenitori pe linie masculină: fiul Elenei, a doua fiică a Regelui Mihai.
Citește mai mult în România Liberă
