Societatea Română de Televiziune nu este afectată de criza economică. Potrivit președintelui Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din cadrul Parlamentului, angajații televiziunii publice nu sunt afectați de disponibilizările anunțate de Guvern în sistemul bugetar. Mai mult, potrivit unor surse interne, TVR face noi angajări. Și asta în condițiile în care, numai în 2008, a înregistrat un deficit de peste 50 de milioane de lei.
Criza economică trimite în șomaj mii de bugetari și de angajați de la privat, dar pe nimeni de la Societatea Română de Televiziune. Ba mai mult, surse din interiorul instituției susțin că TVR continuă să facă angajări. Asta în condițiile în care televiziunea publică obține bani din două buzunare ale contribuabililor: direct, prin abonamentul radio-tv, și de la bugetul statului.
REALITATEA.NET a încercat să afle de ce nu se fac restructurări și la SRTV, însă conducerea instituției nu a oferit deocamdată niciun răspuns.
Deficit de 53,8 milioane de lei pe 2008
Televiziunea Română are șase canale, TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Info, TVR Cultural și TVR Internațional, plus postul experimental TVR HD, mai multe studiouri teritoriale, fonduri insuficiente pentru achiziția de programe și peste 3.000 de angajați.
În anul 2008, televiziunea publică s-a „îmbogățit“ cu două canale, TVR 3 și TVR Info, cu studioul teritorial TVR Târgu Mureș și cu TVR HD. Anul trecut au fost scoase la concurs 192 de posturi, dintre care 6 funcții de conducere. 30% din cheltuielile postului public au fost destinate angajaților.
Cu asemenea ''investiții'' la activ, la finalul anului, Societatea Română de Televiziune a înregistrat un deficit de 53,8 milioane lei, potrivit datelor oficiale incluse in raportul de activitate pe 2008. Deficitul a fost înregistrat în condițiile în care 82% din bugetul instituției a fost asigurat din buzunarele românilor: o dată prin taxa TV (53% din buget), iar a doua oară prin alocațiile de la bugetul de stat (29%). Numai o mică parte din bani provin din surse proprii.
Potrivit raportului, printre principalii vinovați pentru situația economică de la finalul anului 2008 sunt tot românii, care au plătit în număr mic și cu sume reduse taxa TV. ''Nivelul taxei pentru serviciul public de televiziune este unul dintre cele mai mici din Europa (de zece ori mai mic decât cel din țările membre și fondatoare ale Uniunii Europene)'', se susține în raport. De asemenea, ''numărul persoanelor fizice care declară că nu dețin receptoare TV a crescut și nu există modalități de control în acest sens''.
Ca premiu pentru deficitul înregistrat în anul precedent, TVR a primit o suplimentare a alocațiilor de la bugetul de stat. Astfel, dacă în 2008 SRTv a primit de la buget 163 de milioane de lei, în 2009 alocațiile bugetare au ajuns la 183 de milioane. În acest condiții, în timp ce zeci de mii de oameni sunt disponibilizați în întreaga țară, televiziunea publică a continuat să facă angajări și în acest an.
Raluca Turcan: televiziunea publică se comportă ca stat în stat
''În momentul de față, statutul televiziunii publice este de societate comercială, cu o parte de finanțare de la stat. Angajații de acolo nu au statut de funcționari publici și prin urmare nu vor fi afectați de măsura guvernului privind disponibilzările din sistemul bugetar'', a precizat Raluca Turcan.
Președintelui Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă din cadrul Parlamentului recunoaște că performanța TVR nu este evaluată de nimeni.
''În acest moment, ei se evaluează singuri. Ei fac Comisia de Etică, de care mai apoi nu țin seama. În momentul de față se comportă ca stat în stat. Eu am încercat să obțin modificarea legii, dar din păcate, s-a dovedit că nu există voință politică. Este posibil ca la Senat să fie discutată această lege'', a mai spus Turcan.
Inițiativa legislativă a deputatului PD-L prevedea ca doar anumite activități ale televiziunii publice să fie finanțate de la bugetul de stat, pentru altele reprezentanții instituției fiind obligați să găsească surse de venit proprii.
Alte prevederi includ obligația ca niciunul din membrii Consiliului de Administrație să nu facă parte dintr-o formațiune politică, din Guvern sau Parlament. De asemenea, mandatul duratei de membru să fie extins de la 4 la 5 ani pentru a nu corespunde cu mandatul parlamentar.
În plus, membrii Consiliului de Administrație sunt numiți doar dacă respectă anumite criterii de competență profesională.
Propunerea legislativă a fost respinsă de deputați. Ea va fi rediscutată la Senat.
