România se pregătește de absorbția Republicii Moldova, scrie Kommersant

Camera Deputaților a adoptat OUG 36/2009 pentru modificarea Legii cetățeniei prin care este ușurată modalitatea de redobândire a cetățeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.

Ințiatorul simplificării redobândirii cetețeniei române pentru Republica Moldova a fost președintele României Traian Băsescu, reamintește publicația rusă. Senatul a adoptat pe 9 iunie, cu 85 de voturi pentru și șapte împotrivă, OUG 36/2009 care modifică Legea cetățeniei, astfel ca persoanele care au pierdut cetățenia română și descendenții lor până la gradul III să poată cere redobândirea acesteia imediat după obținerea dreptului de ședere.

Potrivit ordonanței adoptate de senatori, persoanele care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor și descendenții acestora până la gradul III pot depune cererea de redobândire sau acordare a cetățeniei după obținerea dreptului de ședere, fiind eliminat termenul de patru ani de la data obținerii acestui drept, condiție conținută în vechea formă a Legii cetățeniei.

Un alt amendament votat în comisie majorează numărul membrilor Comisiei de acordare a cetățeniei din cadrul Ministerului Justiției de la 8 la 12, pentru a accelera examinarea dosarelor, mai scrie publicația rusă.

"În acest sens, vor fi înfiintate oficii suplimentare în regiunile de est ale României. Iar cheltuielile deja au fost incluse în proiectul de buget", scrie Kommersant. De asemenea, noua formă a Legii propusă prin ordonanță prevede că președintele Comisiei pentru cetățenie poate cere, de la orice autoritate, relații cu privire la îndeplinirea condițiilor privind loialitatea față de statul român și lipsa condamnărilor, impuse solicitantului. Nu în ultimul rând, legea a fost modificată astfel încât termenul de verificare a condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române a fost redus de la minimum șase luni la maximum cinci luni de la data înregistrării cererii, iar interviul prin care se făcea dovada cunoașterii limbii române a fost eliminat în cazul redobândirii cetățeniei.

Kommersant mai scrie că "doritorii de a obține cetățenia română printr-o schemă simpificată își puteau realiza visul și anterior. În anii precedenți, Bucureștiul a organizat de câteva ori acțiuni speciale în acest sens. Atunci, pentru obținerea cetățeniei române locuitorii R. Moldova trebuiau să facă o cerere în acest sens, în care indice numele, prenumele, adresa și să o trimită la Consulatul României". "Este adevărat, scrie cotidianul rus, că astfel de acțiuni au fost de scurtă durată și au stârnit reațiii negative la Chișinău, care l-a acuzat pe vecinul său de "tendințe extremiste". De exemplu, în toamna anului 2006, în timpul unei astfel de acțiuni, cetețenii R. Moldova au trimis peste 500.000 de cereri în vederea redobândirii cetățeniei române, scrie Kommersant.

"Numărul doritorilor de a obține cetățenia română a crescut după ce România devenit stat mebru al UE. Atunci Bruxelles-ul și-a manifestat îngrijorarea față de acțiunile Bucureștiului. Încă din etapa de discuție a amendamentelor legislative Comisia Europeană a numit "îngrijorătoare" intențiile României de simplificare a acordării cetățeniei pentru locuitorii R. Moldova, mai scrie cotidianul rus. Comisia Europeană sublinia, susține Kommersant, că procedura simplificată de acordare a cetățeniei ar putea permite Bucureștiului "să anexeze a patra parte din populația Republicii Moldova". Însă autoritățile române nu au ținut cont de temerile Bruxellesului. "Obligația politică și morală a României și a românilor este să lupte pentru ca familiile noastre de pe malul de est al Prutului să se întoarcă acasă, în Europa", a spus președintele Băsescu în Parlamentul European.

La Chișinău această retorică nu a fost tocmai salutată, dar "autoritățile R. Moldova nu sunt tentate să dramatizeze situația", potrivit publicației ruse. Mai mult, spre deosebire de fostele autorități ale R. Moldova, puterea actuală are o atitudine mai înțelegătoare față de aspirația cetățenilor de a obține cetățenia română, care le permite să călătorească în UE", adaugă Kommersant. De asemenea, R. Moldova nu este îngrijorată de posibilitatea unei anexări.

"Potrivit statisticilor românești, până în prezent cetățenia română au obținut-o doar 120.000 de locuitori ai R. Moldova", a declarat pentru Kommersant Andrei Popov, membru în Comisia de politică externă și integrare europeană din Parlamentul moldovean. "La urma urmelor, pe teritoriul R. Moldova locuiesc mai mulți cetățeni ruși decât români", a adăugat el. În același timp, deputatul Partidului Democrat spune că acțiunile Bucureștiului îi oferă un argument în plus Chișinăului în dialgul cu Bruxellesul în vederea încheierii acordului referitor la regimul de anulare a vizelor dintre R. Moldova și UE, conchide Kommersant.