Corupția continuă să fie prezentă în România chiar și la 20 de ani de la căderea comunismului, iar acest flagel amenință, potrivit experților, viitorul țării, comentează postul public de radio american NPR.
Revoluția care a marcat sfârșitul comunismului în Europa de Est în urmă cu 20 de ani a fost pașnică în majoritatea țărilor, cu excepția României. Regimul dictatorului comunist Nicole Ceaușescu s-a sfârșit printr-o revoluție sângeroasă, soldată cu peste 1.000 de morți. Acum, țara este membră UE, are o economie solidă și o viață democratică aprinsă, uneori haotică. Însă România continuă să fie marcată de o corupție endemică, despre care unii cred că amenință viitorul țării, comentează site-ul american npr.org.
Corupția și mita fac parte din viața de zi cu zi a românilor: în sistemul medical, justiție, educație, chiar și religie, susține NPR.
Site-ul comentează "un caz recent", în care Răzvan Chiruță, reporter la "România Liberă", și un coleg de-al său s-au dat drept candidați la preoție. Cei doi l-au filmat pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, al doilea prelat ca importanță în Biserica ortodoxă română, în timp ce convenea să le vândă locuri în rândul preoțimii. Prețul inițial era de 4.500 de dolari, dar, potrivit lui Chiruță, a crescut la aproape 75.000 de dolari. "Depinde unde devii preot. Dacă devii preot la țară, este mai ieftin", spune Chiruță.
Într-un alt caz, continuă jurnaliștii de la NPR, deși a fost filmat de procurori în timp ce-și folosea ministerul pentru a acorda contracte unui prieten, în schimbul a circa 20.000 de dolari, o mașină nouă, cârnați de porc și țuică, fostului ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș nu i s-a întâmplat nimic.
Scandalul în care a fost implicat Traian Remeș a devenit subiect de glume în România, dar, în alte cazuri, corupția a dus la tragedii. Criticii spun că această cultură a corupției a extins incompetența în sectoare publice-cheie, printre care instanțe și domeniul sănătății, iar gradul de tragere la răspundere este zero.
Transparency International a anunțat că România a făcut progrese modeste în ultimii ani în combaterea corupției din Poliție, dar, în celelalte sectoare publice, problema rămâne endemică.
În condițiile corupției răspândite, UE - la care România a aderat în 2007 - a amenințat, în repetate rânduri, cu sancțiuni, încheie jurnaliștii de la NPR.